Alegerile din Israel: Rezultatele și implicațiile
Un sondaj realizat la ieșirea de la urne de institutul Maagar Mochot pentru postul Chan 16 indică un parlament fragmentat în urma alegerilor din Israel, fără ca vreuna dintre cele două tabere principale să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului. Distribuția mandatelor în Knesset va da naștere unor negocieri dure.
Un sondaj realizat la ieșirea de la urne de postul israelian Channel 12 indică o cursă strânsă între cele două tabere politice din Israel, cu un ușor avantaj pentru blocul opoziției, asociat fostului șef al Statului Major Gadi Eisenkot. Potrivit estimărilor, blocul lui Eisenkot ar urma să obțină 52 de mandate, în timp ce tabăra premierului Benjamin Netanyahu ar acumula 50 de mandate. Niciuna dintre cele două tabere nu ar ajunge, astfel, la pragul de 61 de mandate necesar pentru formarea unei majorități în Knesset.
La nivelul principalelor partide, Likud, formațiunea condusă de Netanyahu, este creditată cu 24 de mandate, fiind cel mai mare partid din viitorul Parlament. Yashar, partidul asociat lui Eisenkot, ar obține 22 de mandate, urmat de B’Yachad, cu 12 mandate. Lista comună ar urma să primească 11 mandate, în timp ce Democrații și Yisrael Beytenu ar obține câte nouă mandate fiecare.
Rezultatele sugerează că negocierile politice de după alegeri vor fi decisive. Potrivit estimărilor, blocul premierului Benjamin Netanyahu ar urma să obțină 53 de mandate, în timp ce partidele opoziției, reunite în jurul lui Gadi Eisenkot, ar acumula 51 de mandate. Partidele arabe ar obține împreună 16 mandate, ceea ce le-ar putea conferi un rol decisiv în negocierile politice de după scrutin.
Alegerile sunt primele organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și după războaiele care au urmat. Printre principalele teme ale campaniei s-au numărat responsabilitatea politică pentru eșecul de securitate din 7 octombrie, gestionarea conflictelor, situația ostaticilor, serviciul militar obligatoriu și scutirile acordate tinerilor ultraortodocși. Eisenkot a promis să elimine aceste scutiri, în timp ce Netanyahu a susținut menținerea unor excepții.
Benjamin Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, dintre care 19 ani s-a aflat la conducerea Guvernului – o perioadă mai îndelungată decât oricare dintre predecesorii săi – a încercat să convingă că el este cel mai în măsură să asigure securitatea Israelului – în pofida eşecului de la 7 octombrie 2023 -, subliniind loviturile pe care le-a dat Hamasului în Războiul din Fâşia Gaza şi Hezbollahului în Războiul din Liban. El a promis, în cazul unei victorii, să „termine munca” în Iran.
Opozanţii coaliţiei în exerciţiu consideră acest scrutin decisiv în vederea salvării democraţiei, în contextul în care Benjamin Netanyahu – care este judecat de corupţie – a atacat în mod neîncetat puterea judiciară. Gadi Eisenkot a făcut o campanie mai discretă decât Netanyahu, mizând pe o imagine sobră şi serioasă şi promiţând să-i „unească din nou pe toţi israelienii”. El a promis să înfiinţeze o Comisie independentă de anchetă în vederea stabilirii responsabilităţilor în eşecul care a condus la atacul Hamas de la 7 octombrie 2023 în sudul Israelului.
Un semn al unei atmosfere tot mai polarizate în Israel este faptul că poliţia a anunţat arestarea unui bărbat înarmat cu cuţit care se apropia de opozantul de stânga Yair Golan, la Tel Aviv.
