Evoluția deficitului bugetar în primele nouă luni din 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat ultimele date despre deficitul bugetar, raportând o scădere de 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%. Execuția bugetară la sfârșitul lunii septembrie a înregistrat un deficit de 78,3 miliarde lei, comparativ cu 102,47 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.
Venituri și cheltuieli bugetare
Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, ajungând la 522,69 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Această dinamică favorabilă a contribuției veniturilor la reducerea deficitului se datorează îmbunătățirii colectării, precum și modificărilor fiscale implementate.
Investițiile publice și fondurile europene
Investițiile publice au atins 107,77 miliarde lei, cu 25,15 miliarde lei mai mult decât în primele nouă luni ale anului trecut. Fondurile europene au jucat un rol crucial, acoperind peste 70% din aceste investiții, ceea ce a redus presiunea asupra bugetului național. România a încasat până acum 13,27 miliarde euro prin PNRR, având de primit încă 6,43 miliarde euro pentru cererile de plată nr. 5 și nr. 6.
Clarificări solicitate ministerelor
Ministrul Nazare a solicitat ministerelor clarificări privind stadiul proiectelor, evaluând fiecare investiție pentru a determina realizările efective, obligațiile de plată restante și sursele de finanțare disponibile. Acest lucru este esențial pentru a avea o imagine clară asupra costurilor și rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare.
Presiuni asupra bugetului public
Cheltuielile cu dobânzile au crescut la 50,63 miliarde lei, cu 10,69 miliarde lei mai mult decât anul trecut, ceea ce limitează resursele pentru alte priorități publice. De asemenea, România se confruntă cu obligații semnificative acumulate, inclusiv titluri executorii scadente de 13 miliarde lei în 2026, presiuni în sistemul de sănătate și solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei.
Planificarea bugetară pentru 2027
Rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 vor fi complexe, necesitând corelarea veniturilor estimative cu obligațiile deja asumate și cheltuielile permanente. Prioritățile trebuie stabilite transparent și responsabil, având în vedere că nu toate proiectele pot fi finanțate în același ritm.
Concluzie
Credibilitatea financiară a României depinde de consolidarea fiscală continuă și de gestionarea prudentă a finanțelor publice pentru a evita riscurile de deteriorare a ratingului de țară, care ar putea conduce la împrumuturi mai costisitoare și la o presiune economică crescută asupra cetățenilor.
