Implicarea angajaților români comparativ cu media europeană
Cercetarea a analizat răspunsurile a peste 3.600 de angajați din România, parte a unui proiect global care a inclus aproximativ 80.000 de angajați din 115 țări. Studiul a evaluat patru dimensiuni ale experienței profesionale: rațională, emoțională, instinctuală și reflexivă.
Scoruri de implicare și fericire la locul de muncă
Scorul general pentru sănătatea culturii organizaționale în România a ajuns la 7,3 din 10, depășind media europeană de 6,9 și înregistrând o creștere față de scorul de 7,0 din anul precedent. Implicarea angajaților români a crescut la 7,4, de la 7,1 în 2022, apropiindu-se de media globală de 7,3. Nivelul fericirii la locul de muncă a ajuns la 7,2, mai sus decât media europeană de 7,0. Relațiile dintre colegi au primit un scor de 7,7, identic cu media globală, evidențiind importanța acestora în productivitate.
Paradoxul înaltei performanțe
Studiul relevă „paradoxul înaltei performanțe”, subliniind că, deși angajații români se percep ca fiind productivi, nu dezvoltă o legătură emoțională puternică cu organizația. Aceștia au acordat un scor de 7,9 percepției privind productivitatea echipei directe, peste media globală de 7,6 și semnificativ peste media europeană de 7,1, în timp ce indicatorii de conectivitate emoțională și apartenență rămân mai slabi.
Intenția de a rămâne la locul de muncă
Conform cercetării, 73% dintre angajații români intenționează să rămână la actualul loc de muncă, proporție similară cu media globală de 72% și superioară mediei europene de 65%. Doar 17% dintre respondenți doresc să-și schimbe locul de muncă în următorul an, comparativ cu 19% la nivel european. Procentul angajaților considerați „pasivi” din perspectiva loialității este de 10% în România, față de 16% în Europa. Totuși, salariile și beneficiile generează nemulțumiri, angajații români oferind un scor de 6,1 pentru raportul dintre performanță și recompensă financiară, sub media globală de 6,5.
Concluzie
Studiul indică o evoluție pozitivă a culturii organizaționale în România, cu angajați mai implicați și mai fericiți, dar subliniază necesitatea de a îmbunătăți legăturile emoționale și sentimentul de apartenență pentru a susține această implicare pe termen lung.
