Reluarea activității Centralei Nucleare de la Cernavodă
Revenirea în funcțiune a unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă este estimată pentru mijlocul lunii noiembrie, în jurul datei de 15, cu condiția ca debitul Dunării să își mențină tendința de creștere. Oprirea reactoarelor în timpul verii, cauzată de secetă și scăderea apei necesare răcirii, a dus la o reducere de 20% a producției naționale de energie, obligând România să apeleze la importuri.
Prognoza pentru repornirea reactorului
Dumitru Chisăliță a menționat că prognozele hidrologice indică un interval de aproximativ două săptămâni până la reluarea activității, dar orice schimbare a condițiilor ar putea influența acest calendar. Deși debitul Dunării a crescut recent, repornirea imediată nu este posibilă. Data exactă va depinde de evoluția parametrilor hidrologici și de condițiile necesare pentru exploatarea în siguranță.
Cauzele opririi unităților
Unitățile 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă contribuie, în condiții normale, cu aproximativ 20% la producția națională de electricitate. Unitatea 1 a fost deconectată pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august. Reluarea producției depinde de îmbunătățirea condițiilor hidrologice și de îndeplinirea cerințelor tehnice pentru repornire. La 10 octombrie, nivelul apei în zona Cernavodă a ajuns la minus 259 de centimetri, iar debitul Dunării sub 1.200 de metri cubi pe secundă a complicat situația.
Asigurările Nuclearelectrica
Nuclearelectrica a asigurat că oprirea celor două unități nu afectează securitatea nucleară a instalațiilor. Compania menține măsuri tehnice și organizatorice pentru asigurarea condițiilor de siguranță pe durata întreruperii producției. Repornirea reactoarelor va avea loc doar când se vor îndeplini condițiile necesare pentru operarea în siguranță.
Impactul asupra pieței de energie
Indisponibilitatea celor două reactoare, combinată cu reducerea producției hidroenergetice din cauza secetei, a diminuat cantitatea de electricitate disponibilă din surse interne. România a fost nevoită să importe energie, expunându-se astfel la fluctuațiile prețurilor pe piețele externe.
În concluzie, reluarea activității Centralei Nucleare de la Cernavodă este esențială pentru a reduce dependența de importuri și a asigura securitatea energetică a României, dar rămâne condiționată de evoluția hidrologică și de cerințele tehnice necesare.
