Calitatea apei de la robinet în Europa
Conform unui raport, state precum Finlanda, Olanda și Elveția au obținut scoruri maxime pentru siguranța apei și sistemele de sanitație. România, în schimb, a obținut un scor de 56 de puncte în ceea ce privește protecția populației față de apa nesigură și problemele de sanitație, fiind pe ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene. Doar Moldova, Georgia, Albania, Letonia și Lituania au avut rezultate comparabile sau mai slabe. La polul opus, Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Elveția și Marea Britanie au primit scorul maxim de 100 de puncte.
Problemele apelor subterane
Agenția Europeană de Mediu a avertizat că peste 20% din apele subterane din UE sunt într-o stare chimică slabă, cu substanțe precum mercurul, cadmiul, pesticidele și „forever chemicals” (PFAS) identificate în acestea. În Luxemburg, 79% dintre corpurile de apă subterană analizate nu au îndeplinit standardele europene de calitate. Probleme semnificative au fost raportate și în Cehia, Belgia și Germania.
Impactul nitraților asupra apei potabile
Nitrații proveniți din agricultură reprezintă o mare sursă de contaminare. Comisia Europeană estimează că tratarea nitraților din apă costă Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro anual. Limita europeană este de 50 mg de nitrați pe litru, dar această valoare a fost depășită în 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane. Din 2022, autoritățile europene au introdus o listă specială de monitorizare pentru compuși disruptori endocrini, precum beta-estradiolul și nonilfenolul, din ce în ce mai frecvent detectați în sursele de apă. Acidul trifluoroacetic (TFA), asociat pesticidelor moderne, a fost identificat în 94% dintre probele de apă de la robinet analizate în 11 state UE, iar PFAS a fost detectat în aproximativ 23.000 de locații din Europa.
Apa subterană, o resursă vitală
Apa subterană constituie aproximativ 65% din apa potabilă din Uniunea Europeană și aproape un sfert din necesarul pentru irigații agricole. Specialiștii avertizează că presiunea asupra acestei resurse crește constant din cauza poluării industriale, agriculturii intensive și schimbărilor climatice. În acest context, ideea că râurile și lacurile se pot curăța singure s-a dovedit a fi o iluzie.
Concluzie
Calitatea apei de la robinet în Europa variază semnificativ, iar România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește poluarea și infrastructura, având implicații serioase asupra sănătății publice și mediului.
