Impactul retrogradării ratingului suveran al României
O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României sub categoria recomandată investiţiilor ar limita semnificativ baza de investitori şi ar putea determina creşterea costurilor de finanţare, în condiţiile în care statul are în continuare un necesar ridicat de împrumuturi, a declarat joi Bogdan Zincă, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale de Management al Datoriei Publice şi Fluxurilor de Trezorerie din Ministerul Finanţelor, la conferinţa „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale şi decizii interne”.
Zincă a explicat că investitorii internaţionali, care în continuare deţin o pondere destul de importantă, aproape 17% din titlurile emise pe piaţa internă, posibilităţile lor de investire sunt foarte diverse. Un fond de investiţii din America poate să cumpere şi în România, şi Polonia, şi Cehia, oriunde în zonă, le este foarte uşor şi atunci ei fac aceste analize în mod constant. Ce ar însemna un downgrade în cazul României? În primul rând ne-am limita foarte mult baza de investitori.
Acesta a atras atenţia că unele fonduri de investiţii şi fonduri de pensii au restricţii privind achiziţionarea titlurilor cu rating inferior categoriei investment grade, astfel încât o retrogradare ar putea provoca inclusiv vânzări de obligaţiuni româneşti şi majorarea randamentelor solicitate de investitori.
România este un emitent consacrat, emitem în mod constant datorie pe pieţele internaţionale, avem în continuare un necesar ridicat de finanţare, dar în scădere, a afirmat reprezentantul Ministerului Finanţelor.
Zincă a precizat că Ministerul Finanţelor urmăreşte reducerea dependenţei de investitorii nerezidenţi, în condiţiile în care valoarea emisiunilor de euroobligaţiuni este estimată să scadă de la aproximativ 15 miliarde de euro anul trecut la 10 miliarde de euro în acest an şi la circa şase miliarde de euro anul viitor.
El a subliniat că ratingul suveran influenţează nu doar costurile de finanţare ale statului, ci şi condiţiile în care companiile şi autorităţile locale din România pot obţine împrumuturi.
Este foarte greu ca o companie care operează în România sau o municipalitate, indiferent cât de bună ar fi situaţia financiară, să aibă un rating peste ratingul de ţară, a explicat Zincă.
În ceea ce priveşte perspectivele ratingului suveran, acesta a arătat că execuţia bugetară pentru anul 2026 şi elaborarea unui buget realist pentru 2027 sunt elemente importante pentru menţinerea încrederii agenţiilor de rating.
Totodată, Zincă a atras atenţia că procesul de consolidare fiscală va trebui continuat şi în 2028. Acesta a precizat, la începutul intervenţiei, că opiniile exprimate sunt personale şi nu reprezintă poziţia oficială a Ministerului Finanţelor.
La rândul său, Ruxandra Băndilă, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a atras atenţia că o serie de companii au amânat proiecte de investiţii, pe fondul pierderii încrederii şi al lipsei de predictibilitate, deşi dispun de lichidităţi.
Potrivit acesteia, directorii companiilor multinaţionale din România concurează anual cu reprezentanţii altor ţări în care operează grupurile respective pentru obţinerea finanţării necesare dezvoltării capacităţilor de producţie. În luarea deciziilor de investiţii sunt analizate atât perspectivele macroeconomice şi profitabilitatea proiectelor, cât şi durata necesară realizării acestora.
Băndilă a arătat că 88% dintre companiile chestionate de organizaţie indică birocraţia drept una dintre principalele probleme cu care se confruntă, în timp ce predictibilitatea rămâne o preocupare esenţială pentru investitori.
Reprezentanta FIC a precizat că amânarea investiţiilor afectează mai multe sectoare economice, inclusiv comerţul şi domeniul farmaceutic, iar reluarea proiectelor de extindere a capacităţilor de producţie ar reprezenta un semnal al revenirii încrederii în economia românească.
Conferinţa „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale şi decizii interne” este organizată de Oxygen Events, la Arenele BNR din Bucureşti, cu Banca Transilvania în calitate de partener oficial şi AGERPRES ca partener media.
