Bruxellesul luptă împotriva alimentelor ultraprocesate
Campania secretarului american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., împotriva alimentelor ultraprocesate se extinde în Europa, cu sprijinul Comisiei Europene, care își propune să reducă consumul de produse nesănătoase. Totuși, Bruxellesul ezită să adopte reguli stricte din cauza controverselor legate de definiția alimentelor ultraprocesate. Această dezbatere implică marile companii alimentare, sănătatea publică și dreptul consumatorilor de a alege.
Inițiative și colaborări în Europa
Inițiativa „Make America Healthy Again” (MAHA), promovată de administrația lui Donald Trump și sprijinită de Kennedy, a găsit un ecou în instituțiile europene. Comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, a declarat că Uniunea Europeană și Statele Unite împărtășesc obiectivul de a combate alimentația nesănătoasă, salutând campania americană #EatRealFood, care încurajează consumul de alimente mai puțin procesate. Această colaborare a fost discutată la Summitul de afaceri transatlantic SUA-UE, desfășurat la Bruxelles.
Definiția alimentelor ultraprocesate
Conceptul de alimente ultraprocesate se referă în general la produse precum chipsurile, băuturile îndulcite și gustările ambalate, dar poate include și produse mai puțin evidente, cum ar fi pâinea ambalată sau iaurturile fortificate. Această ambiguitate complică stabilirea unor reguli clare. Liz Arnanz de la NCD Alliance subliniază creșterea numărului de decese asociate alimentației nesănătoase și sugerează că problema nu se limitează doar la conținutul de zahăr sau grăsimi, ci și la efectele procesării industriale.
Controverse și comparații cu industria tutunului
Criticile la adresa marilor companii alimentare amintesc de confruntările cu industria tutunului. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a acuzat aceste companii de utilizarea lobby-ului și a campaniilor de influențare a opiniei publice pentru a-și proteja interesele comerciale. Reprezentanții industriei, cum ar fi Rafael Sampson de la FoodDrinkEurope, contestă aceste comparații, afirmând că dovezile științifice referitoare la efectele alimentelor ultraprocesate sunt disputate.
Măsuri propuse pentru combaterea alimentelor ultraprocesate
Organizațiile europene de sănătate publică propun diverse măsuri, inclusiv taxe suplimentare pentru produsele nesănătoase și restricții de publicitate pentru copii. Suzy Sumner de la Foodwatch sugerează că aceste măsuri ar putea schimba comportamentul consumatorilor. Alții, precum Marleen Kestens de la Rețeaua Europeană a Inimii, preferă să promoveze subvențiile pentru produsele sănătoase, în locul penalizării celor nesănătoase.
Studii și așteptări de la Comisia Europeană
Comisia Europeană nu intenționează să adopte măsuri radicale până la publicarea rezultatelor unui studiu referitor la efectele alimentelor ultraprocesate, programat pentru martie 2027. Până atunci, Bruxellesul caută să evite anticiparea rezultatelor și nu își propune să decidă ce ar trebui să mănânce cetățenii. O variantă de plan includea taxe pentru descurajarea consumului de alimente ultraprocesate, însă această propunere nu a fost inclusă în documentul final.
Avansurile din Statele Unite
În contrast, administrația americană progresează mai rapid în definirea și combaterea alimentelor ultraprocesate, lucrând la o definiție oficială și prezentând noi recomandări alimentare. Dacă Statele Unite vor implementa măsuri concrete, Uniunea Europeană ar putea fi presată să își accelereze strategia. Industria alimentară argumentează că gradul de procesare nu ar trebui să fie singurul criteriu pentru evaluarea produselor.
Concluzie
Bruxellesul și Washingtonul împărtășesc obiectivul de a reduce consumul de alimente ultraprocesate, dar diferă în privința ritmului și instrumentelor. Această situație ridică întrebări esențiale despre libertatea consumatorului și responsabilitatea autorităților de a proteja sănătatea publică.
