Arestarea lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a fost preluat de polițiști în cătușe de la locuința sa și dus la Arestul Central, după ce Curtea de Apel București a decis arestarea sa preventivă în dosarul de înșelăciune instrumentat de DIICOT.
Polițiștii ajunseseră la domiciliul fostului candidat la Președinție în jurul orei 17.50, pentru punerea în executare a hotărârii. Decizia dată marți de Curtea de Apel București, în complet de divergență, schimbă soluția Tribunalului București, care îl plasase sub control judiciar.
Curtea de Apel București a judecat marți contestația procurorilor DIICOT împotriva hotărârii prin care Tribunalul București respinsese propunerea de arestare preventivă. Cei doi judecători ai completului inițial nu au ajuns la aceeași soluție, astfel că dezbaterile au fost reluate într-un complet de divergență, cu un al treilea magistrat.
Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen fuseseră reținuți pentru 24 de ore la 21 septembrie. A doua zi, Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare și a dispus controlul judiciar pentru cei doi. Procurorii au atacat decizia. Hotărârea CAB privește măsura preventivă, nu vinovăția fostului candidat.
Ancheta a pornit de la plângerea omului de afaceri buzoian Răzvan-Liviu Leu. DIICOT susține că acestuia i-ar fi fost promisă o finanțare de șase milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții. După ce a transferat peste un milion de euro, i s-ar fi prezentat posibilitatea majorării creditului la 15 milioane de euro, în schimbul unei noi plăți de 100.000 de euro. Finanțarea nu a mai fost acordată, iar procurorii indică un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro.
Documentele dosarului analizate de DIICOT îi indică în circuitul finanțării promise pe Ionel Rusen, omul de afaceri constănțean pe care Călin Georgescu i l-ar fi recomandat lui Leu, și pe italianul Massimiliano Arena, asociat structurii financiare prin care ar fi urmat să fie obținut creditul. Pentru plata garanției fusese indicat un cont al MIGOM Bank deschis în Elveția. DIICOT nu a comunicat public traseul complet al banilor după transfer.
Potrivit DIICOT, persoanei vătămate i s-ar fi spus că un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu metale prețioase, iar 100.000 de euro urmau să susțină campania electorală a liderului presupusului grup. Procurorii au descris destinația prezentată lui Leu; nu au anunțat că au dovedit cheltuirea efectivă a acestei sume într-o campanie. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție.
„Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
