Cele mai fumătoare națiuni din Uniunea Europeană
În 2025, 17,6% dintre românii cu vârsta de peste 16 ani au consumat zilnic tutun sau produse cu nicotină, conform datelor Eurostat. Deși acest procent este ușor mai mic decât în 2022, România rămâne peste media Uniunii Europene, care este de 16,5% pentru aceeași categorie de vârstă.
În Uniunea Europeană, 16,5% dintre persoanele de peste 16 ani consumau zilnic tutun, țigări electronice, pliculețe cu nicotină sau produse din tutun încălzit, în scădere de la 17,5% în 2022. România, cu un procent de 17,6%, se menține astfel la un nivel superior mediei europene.
La nivelul Uniunii Europene, 20,8% dintre bărbați și 12,6% dintre femei consumă zilnic produse cu nicotină, ambele categorii înregistrând o ușoară scădere față de 2022. În funcție de vârstă, cea mai ridicată pondere a consumatorilor zilnici se regăsește în rândul persoanelor cu vârste între 35 și 49 de ani (21,3%), urmate de grupa 25-34 de ani (19,9%) și de categoria 50-64 de ani (19,8%).
Conform statisticilor, cele mai mari procente de consum zilnic de tutun și produse conexe sunt înregistrate în:
- Bulgaria – 26,3%
- Suedia – 23,9%
- Croația – 23,6%
Între 2022 și 2025, consumul zilnic de tutun și produse cu nicotină a scăzut în 17 state membre. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în Spania și Luxemburg (câte 2,1 puncte procentuale), în timp ce Croația și Lituania au consemnat cele mai mari creșteri, de 2,7 puncte procentuale.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) subliniază că fumatul rămâne una dintre principalele cauze evitabile de îmbolnăvire, dizabilitate și deces prematur. Fumatul este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, cancer, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat de tip 2, având un impact semnificativ asupra sănătății populației și asupra sistemului medical.
Consumul de tutun în România continuă să fie o problemă de sănătate publică, cu implicații serioase pentru sănătatea populației, în contextul în care țara se află peste media europeană.
