Oprirea energiei nucleare în România
România a rămas fără energie nucleară, iar președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, consideră că importurile ar putea echilibra deficitul energetic, dar acest lucru depinde de un context regional favorabil. Oprirea ambelor unități de la Cernavodă a eliminat aproximativ 1.400 MW din capacitatea de producție continuă.
Consumul și capacitatea de import
Chisăliță estimează că România se va confrunta cu un deficit de capacitate în următoarele trei săptămâni. Transelectrica preconizează un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, comparativ cu 8.000 MWh/h în perioadele caniculare anterioare. Deficitul de energie ar putea depăși capacitatea normală de import, în special într-o seară fără vânt și cu producție hidro redusă.
Sursele de energie și provocările importurilor
România are o capacitate tehnică de import de aproximativ 3.300 MW, dar disponibilitatea comercială poate fi mai mică, influențată de fluxurile regionale. Bulgaria este cea mai importantă sursă de energie, având aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui, dar exporturile către România ar putea fi limitate la 500-900 MW, în funcție de funcționarea unităților nucleare. Ungaria poate transfera între 700-1.200 MW, dar, de asemenea, depinde de consumul intern. Serbia, pe de altă parte, se confruntă cu o producție hidro redusă și poate oferi doar 200-400 MW.
Impactul asupra prețurilor energiei
Chisăliță avertizează că prețurile energiei pe piața de zi cu zi (PZU) vor crește semnificativ, estimând o medie de 1.200 lei/MWh pentru 31 iulie, cu un vârf posibil de 3.000 lei/MWh. Dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria pierde capacitate, prețurile ar putea urca până la 1.400-1.600 lei/MWh, cu orele de seară depășind 5.000 lei/MWh.
Condiții pentru acoperirea deficitului
România poate acoperi oprirea reactoarelor de la Cernavodă dacă: Bulgaria își menține unitățile în funcțiune, Ungaria nu pierde mai mult de un reactor, consumul rămâne în jurul a 7.000-7.300 MWh, există 4.000 MWh/h producție internă la vârful de seară, iar capacitățile pe gaze, cărbune, hidro și bateriile sunt utilizate la maxim.
Concluzie
România se află într-o situație critică, unde pierderile suplimentare de producție din Bulgaria sau Ungaria pot transforma o problemă de preț într-o problemă de adecvare și securitate energetică.
