Utilizarea Inteligenței Artificiale în Companiile Românești
Un studiu recent arată că integrarea inteligenței artificiale (IA) în firmele din România este răspândită, dar rămâne superficială. Conform cercetării „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”, realizată de MIA între 30 iunie și 28 iulie 2026, pe un eșantion de 1.003 firme cu cel puțin zece angajați, doar 3,3% dintre acestea au integrat IA în procesele lor de lucru zilnice.
Statistici Cheie
Datele Eurostat plasează întreprinderile românești pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de IA, cu un procent de 5,2%. Deși 61,7% dintre firmele chestionate folosesc IA într-o formă sau alta, doar 13,5% o aplică în mod regulat. În majoritatea cazurilor, utilizarea IA se limitează la sarcini simple, cum ar fi generarea de texte cu ajutorul chatbot-urilor, fără a fi însoțită de reguli sau procese bine definite.
Impactul Asupra Productivității
Specialiștii subliniază că adoptarea IA poate crește productivitatea muncii cu aproximativ 4% în firmele europene, fără a afecta numărul de angajați. Pentru companiile românești care nu utilizează IA în mod sistematic, costul oportunității este estimat la circa 32 de miliarde de lei anual.
Pregătirea Instituțională și Infrastructura Digitală
Pregătirea instituțională pentru utilizarea IA este limitată, cu doar 20% dintre firme având măsuri de formare a angajaților, 26% implementând măsuri de utilizare responsabilă și 15% considerând IA ca o componentă esențială a strategiei lor. De asemenea, 46% dintre firme nu folosesc niciun instrument digital, procentul crescând la 55% în rândul firmelor mici cu 10-25 de angajați.
Intenții de Investiție și Finanțare
Doar 30% dintre firme intenționează să investească în IA, variind de la 6% dintre companiile fără instrumente digitale până la 75% dintre cele care dispun de cinci sau mai multe. 78% dintre firmele ce doresc să investească în IA consideră că au nevoie de finanțare externă.
Politici Publice și Sprijin pentru Digitalizare
Politicile publice actuale par insuficiente, cu instrumente care fie expiră, fie nu ajung la majoritatea firmelor. Programul „Digitalizarea IMM-urilor” din PNRR are termen de plată 30 octombrie 2026, iar continuarea acestuia necesită o nouă sursă de finanțare. În același timp, Guvernul a anunțat vouchere pentru adopția IA, cloud și securitate cibernetică, dar detaliile bugetului și calendarului nu sunt încă clare.
Concluzie
În concluzie, utilizarea inteligenței artificiale în companiile românești este răspândită, dar la un nivel superficial. Este necesară o digitalizare de bază pentru a permite o utilizare eficientă a IA, iar politicile publice ar trebui să prioritizeze acest aspect înainte de a încuraja adoptarea tehnologiilor avansate.
