Controversa închiderii centralelor pe cărbune
România se află în mijlocul unei controverse legate de închiderea centralelor pe cărbune, cu voci din industrie care subliniază problemele de implementare a acestui proces. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a evidențiat în analiza sa că România a închis capacitățile pe cărbune „pe hârtie”, fără a construi centralele pe gaze care trebuiau să le înlocuiască.
Angajamentele României și realitatea proiectelor
În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat eliminarea accelerată a capacităților pe lignit și huilă, prezentând un plan de închidere a grupurilor pe cărbune și construirea unor centrale moderne pe gaze naturale. Totuși, Chisăliță subliniază că, deși au fost constituite societăți mixte pentru dezvoltarea proiectelor de la Ișalnița și Turceni, realitatea este că aceste centrale nu au fost construite. Proiectele au fost întâmpinate de întârzieri semnificative, astfel încât România nu va avea capacitățile necesare până în 2026.
Întârzieri și costuri crescute
Licitațiile pentru construcția centralelor au fost amânate, iar costurile estimative au crescut semnificativ. De exemplu, centrala de la Ișalnița a avut un cost inițial estimat de 730 de milioane de euro, dar licitația relansată a ajuns la aproximativ 755 de milioane de euro, fără a garanta un constructor. La Turceni, estimarea inițială de 410 milioane de euro a crescut la 525 de milioane de euro. Aceste întârzieri nu doar că afectează calendarul de implementare, dar transformă și fezabilitatea economică a proiectelor, făcându-le mai riscante pentru investitori.
Întrebări fără răspuns
Chisăliță a adresat o serie de întrebări retorice privind responsabilitatea pentru întârzierile și problemele create. El subliniază că, în România, răspunsul instituțional este adesea acela că nimeni nu este tras la răspundere, iar consumatorul este cel care suportă consecințele. Închiderea centralelor pe cărbune a fost realizată rapid, dar construcția înlocuitorilor necesită un proces complex și de lungă durată, ceea ce a dus la o disparitate între angajamentele asumate și realitatea implementării.
Implicarea politică și perspectivele viitoare
Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că închiderea centralelor pe cărbune fără a avea alternative funcționale ar putea atrage penalități din partea Uniunii Europene. Voci din PSD afirmă că amendamentele recente propuse în Senat, care ar împiedica închiderea centralelor pe cărbune până la finalizarea altor capacități, nu vor rezolva problemele existente. Aceste discuții reflectă o tensiune crescută între angajamentele asumate la nivel european și realitatea energetică a României.
Concluzie
Controversa închiderii centralelor pe cărbune evidențiază o criză de gestionare a proiectelor energetice în România, cu riscuri semnificative pentru sistemul energetic național și pentru consumatori. Eșecurile administrative și întârzierile în implementare pot conduce la o dependență continuă de sursele de energie pe cărbune, contrar angajamentelor de decarbonizare asumate la nivel internațional.
