Controversa Legii integrității
Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, afirmă că forma actuală a proiectului Legii integrității trimis în Parlament nu reflectă soluțiile pregătite în timpul mandatului său. Modificările recente, care privesc conflictele de interese și publicarea declarațiilor de avere, au fost introduse după plecarea sa din funcție și reprezintă opțiunile coaliției de guvernare actuale.
Declarațiile lui Radu Marinescu
Într-o postare pe Facebook, Marinescu a explicat că, înainte de finalizarea mandatului său, un grup de lucru de la Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate (ANI) pregătise soluții pentru consolidarea legislației privind integritatea. Aceste soluții aveau ca obiectiv îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și punerea legislației în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025.
Modificările legislative
Marinescu susține că forma inițială a proiectului prevedea adoptarea a două acte normative distincte: o ordonanță de urgență pentru modificările necesare și un proiect de lege pentru reglementarea publicării declarațiilor de avere. Aceste modificări erau necesare pentru a asigura transparența și dezbaterea publică, lucru imposibil de realizat printr-o ordonanță de urgență.
După demiterea Guvernului, Ministerul Justiției a decis reunirea soluțiilor într-un singur proiect de lege, deoarece un Executiv demis nu poate adopta ordonanțe de urgență care introduc politici publice noi. Marinescu afirmă că nu a fost implicat în modificările ulterioare și că proiectul actual nu poate fi atribuit lui.
Controversele din jurul Legii integrității
Printre modificările contestate se numără posibilitatea ca inspectorul de integritate să nu mai aplice interdicția ocupării unei funcții publice pentru conflicte de interese minore. De asemenea, proiectul nu oferă soluții clare pentru publicarea declarațiilor de avere, iar aleșii locali ar putea scăpa de responsabilitățile legate de conflictele de interese în anumite situații.
Marinescu subliniază că aceste modificări reflectă „opțiunile actualului Guvern” și că explicațiile trebuie oferite de cei care au operat schimbările după plecarea sa din funcție.
Reacțiile partidelor politice
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul său nu va vota prevederile contestate și a acuzat USR că încearcă să diminueze standardele privind integritatea. Grindeanu a subliniat că PSD va vota împotriva acestor articole din proiectul de lege.
USR, la rândul său, respinge acuzațiile și susține că nu a inițiat modificări pentru a proteja aleșii partidului. Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a afirmat că formațiunea nu a depus amendamentele invocate de Grindeanu.
Concluzie
Controversa Legii integrității evidențiază tensiunile politice actuale și nevoia de transparență în gestionarea conflictelor de interese. Modificările recente ridică întrebări cu privire la integritatea sistemului politic și la responsabilitatea legislativă a actualei coaliții de guvernare.
