Controversă privind pașapoartele românești obținute fraudulos
Procurorii români au trimis în judecată 16 cetățeni ruși, acuzați că au obținut ilegal documente românești, inclusiv pașapoarte, folosind acte falsificate. Ancheta vizează o rețea prin intermediul căreia peste 1.700 de persoane din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state foste sovietice ar fi fost înregistrate fictiv în România, în perioada 2023–2024.
Mecanismul folosit de inculpați implica utilizarea unor certificate de cetățenie română falsificate, care le permiteau obținerea de documente oficiale emise de autoritățile române. Astfel, aceștia au reușit să obțină certificate de naștere, coduri numerice personale (CNP), cărți de identitate și pașapoarte românești, deși nu îndeplineau condițiile legale pentru eliberarea acestora.
În perioada 2023–2024, peste 1.700 de persoane provenite din spațiul ex-sovietic ar fi fost înregistrate fictiv în România. Procurorii solicită anularea documentelor obținute prin această procedură frauduloasă, iar șase persoane implicate în dosar au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției. Identitățile celor 16 cetățeni ruși trimiși în judecată nu au fost făcute publice oficial, dar presa română a relatat anterior că investigația ar viza inclusiv foști membri ai conducerii unor importante companii din Rusia, precum Sberbank și Rusal.
Printre numele vehiculate în legătură cu ancheta se află Kirill Seleznyov, fost director al Gazprom Mezhregiongaz, cunoscut drept un apropiat al lui Alexei Miller, directorul general al gigantului energetic rus Gazprom. Deocamdată, nu există o confirmare oficială că persoanele menționate în relatările anterioare ale presei se numără printre cei 16 inculpați.
Cazul ar putea avea o amploare mult mai mare decât indică actualul număr de inculpați, având în vedere că investigația ar putea ajunge să vizeze aproximativ 300 de cetățeni ruși care ar fi beneficiat de mecanismul de obținere frauduloasă a documentelor românești. Anchetatorii încearcă să stabilească amploarea rețelei, modul în care au fost falsificate documentele și persoanele care au facilitat înregistrările fictive.
Dosarul ridică semne de întrebare privind vulnerabilitățile procedurilor de verificare a documentelor utilizate pentru obținerea actelor de identitate și a pașapoartelor românești.
