Ministerul Sănătății contestă noua lege a salarizării
Ministerul Sănătății, prin ministrul interimar Cseke Attila, se opune mai multor prevederi din proiectul noii legi a salarizării elaborat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Această inițiativă ar putea conduce la permanentizarea tăierilor salariale temporare adoptate de Guvernul Bolojan și la inechități semnificative în sectorul sănătății.
Avertismentele Ministerului Sănătății
Într-o adresă oficială, Ministerul Sănătății avertizează că unele măsuri din proiectul publicat pe 17 iulie 2026 nu au fost discutate cu reprezentanții din domeniul sănătății. Aceste măsuri riscă să reducă salariile din ambulatorii și să limiteze drastic sporurile în sectoare esențiale precum Ambulanța, UPU și ATI. De asemenea, ministerul subliniază că proiectul nu clarifică sursa de finanțare pentru influențele salariale din sistemul medical.
Calculul diferenței salariale tranzitorii
O obiecție majoră se referă la calcularea diferenței salariale tranzitorii pentru angajații a căror salarii vor scădea sub noile grile. Proiectul prevede utilizarea veniturilor din decembrie 2026 ca bază de calcul, ceea ce ar putea transforma tăierile temporare în măsuri permanente. Ministerul Sănătății propune ca referința să fie venitul din iunie 2025, înaintea aplicării OUG nr. 36/2025, estimând un impact bugetar de peste 300 de milioane de lei.
Prevederi controversate fără consultare
Cseke Attila a reclamat introducerea unor prevederi care nu au fost discutate anterior. Una dintre acestea prevede o reducere cu 15% a coeficientului de salarizare pentru unitățile de asistență medico-socială și ambulatorii, în timp ce pentru medicina legală se preconizează o majorare similară. Ministerul solicită eliminarea acestor prevederi, argumentând că ele contravin legislației existente și strategiei de dezvoltare a medicinei ambulatorii.
Limitarea sporurilor și inechități salariale
Proiectul limitează, de asemenea, numărul angajaților care pot primi sporuri pentru condiții de muncă, stabilind un maxim de 10% din personal pentru sporurile mari și 20% pentru celelalte. Ministerul Sănătății consideră că aceste limitări ar duce la inechități salariale, mai ales în sectoare cu expunere ridicată.
Dispariția mecanismului de finanțare
Un alt aspect problematic este abrogarea mecanismului de finanțare a creșterilor salariale din spitale, ceea ce ar putea pune o presiune considerabilă asupra bugetelor acestora. Ministerul atrage atenția că, fără un mecanism echivalent, cheltuielile ar putea rămâne în sarcina spitalelor.
Propuneri suplimentare pentru un sistem de salarizare echitabil
Ministerul Sănătății face și propuneri pentru îmbunătățirea sistemului de salarizare, inclusiv creșterea tarifelor pentru gărzi și introducerea unui sistem bazat pe performanță. De asemenea, se contestă acordarea premiilor de performanță doar personalului didactic, considerând că aceasta încalcă principiul nediscriminării.
Contextul reformei salariale
Noua lege a salarizării este un element esențial al angajamentelor asumate de România prin PNRR, având ca scop reorganizarea grilelor salariale și aplicarea principiului „la muncă egală, plată egală”. Proiectul prevede că angajații ale căror venituri scad vor beneficia de o diferență salarială tranzitorie până la sfârșitul anului 2031.
Concluzie
Controversele generate de noua lege a salarizării subliniază impactul potențial asupra sistemului de sănătate și asupra angajaților din acest sector, cu riscuri de inechitate și scăderi salariale permanente.
