Problemele fiscale în România
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat că problemele fiscale nu sunt exclusive României, dar amploarea deficitului a devenit îngrijorătoare. În contextul crizei cauzate de coronavirus și al șocului energetic, Dăianu a menționat că suspendarea regulilor fiscale nu înseamnă că deficitele bugetare nu trebuie gestionate. „Una este să ai un deficit de 2-4% și alta să ajungi la peste 6% sau chiar 9%”, a declarat el, referindu-se la situația din 2024.
Cauzele deficitului ridicat
Conform lui Dăianu, nivelul ridicat al deficitului în perioada pandemiei a fost generat de scăderea veniturilor fiscale și de intervențiile statului pentru susținerea economiei. „Economia închisă parțial a generat venituri fiscale mult mai joase, iar guvernul a fost obligat să ajute companiile și cetățenii”, a explicat el.
Problema majoră s-a ivit după ce șocurile au trecut, iar consolidarea fiscală nu a fost realizată, deși contextul ar fi permis acest lucru. Dăianu a evidențiat absența măsurilor de reducere a deficitului, având în vedere că România era deja în procedură de deficit excesiv înainte de pandemie.
Gestionarea veniturilor suplimentare
Dăianu a subliniat că inflația ar fi putut contribui la reducerea deficitului, însă veniturile suplimentare nu au fost gestionate prudent. „Inflația ridicată ajută bugetul, dar dacă nu există înțelepciunea de a nu cheltui tot suplimentul de venituri fiscale, bugetul va fi afectat negativ”, a afirmat el.
De asemenea, el a criticat saltul deficitului în an electoral, considerând că acesta reflectă o lipsă de disciplină fiscală. „În 2023, deficitul a fost de aproximativ 6-6,3% din PIB, iar în 2024 a depășit 9%”, a spus Dăianu, subliniind că nu este acceptabil să se joace cu finanțele publice.
Rolul ministrului de Finanțe
Daniel Dăianu a evidențiat importanța rolului ministrului de Finanțe, menționând că acesta trebuie să fie „gardianul finanțelor publice”. Dacă nu este ascultat, un ministru responsabil ar trebui să-și dea demisia. „Nu este în ordine să vorbești după și să te disculpi”, a declarat acesta.
El a identificat probleme structurale recurente în politica bugetară din România, menționând că nu s-a creat spațiu fiscal pentru a răspunde eventualelor crize și că este necesară o colectare mai eficientă a veniturilor fiscale și nefiscale.
Concluzie
Declarațiile lui Daniel Dăianu subliniază provocările fiscale cu care se confruntă România, evidențiind necesitatea unei gestionări prudente a finanțelor publice și a unei politici fiscale responsabile pentru a evita deteriorarea situației economice.
