Datoria publică mondială se apropie de 100% din PIB
Datoria publică mondială se apropie de cele mai ridicate niveluri înregistrate după Al Doilea Război Mondial și este pe cale să depășească 100% din produsul intern brut global, avertizează Fondul Monetar Internațional. Creșterea costurilor cu dobânzile face situația și mai dificilă, iar FMI le transmite guvernelor că măsurile pentru refacerea spațiului fiscal nu mai pot fi amânate.
Avertismentul a fost lansat de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, la care urmează să participe miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre. Georgieva a identificat nivelul record al datoriei publice drept una dintre cele trei mari forțe care influențează economia mondială, alături de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și prețurile persistent ridicate ale energiei.
Problema este amplificată de creșterea randamentelor obligațiunilor și, implicit, a costurilor suportate de guverne pentru finanțarea datoriei. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la cele mai ridicate niveluri înregistrate după 2007, 2009 și, respectiv, 1996, potrivit datelor prezentate de Georgieva. În zona euro, presiunile sunt resimțite în special de statele puternic îndatorate. Diferențele dintre randamentele obligațiunilor acestora și cele ale Germaniei sunt în creștere, fenomen observat în Franța și Italia, dar, într-o măsură mai redusă, și în Irlanda și Portugalia.
Fondul consideră că guvernele statelor dezvoltate cu datorii mari trebuie să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, în unele cazuri fiind necesare măsuri bugetare încă de la începutul procesului. Presiunea este cu atât mai mare cu cât guvernele trebuie să achite dobânzi mai mari într-o perioadă în care bugetele sunt solicitate simultan de numeroase priorități, inclusiv de majorarea cheltuielilor pentru apărare.
Economiile emergente riscă, la rândul lor, să se confrunte cu finanțări mai scumpe și cu fluxuri de capital mai volatile. Pentru statele cu venituri reduse, consecințele pot fi și mai severe: constrângerile financiare și costurile ridicate ale dobânzilor le-ar putea obliga să reducă investiții esențiale pentru dezvoltare.
„Nu putem continua să amânăm măsurile de politică necesare”, este mesajul pe care Georgieva spune că îl va transmite responsabililor economici reuniți la întâlnirile anuale FMI-Banca Mondială. Șefa FMI admite că reducerea dezechilibrelor bugetare va presupune decizii politice dificile, după mai mulți ani în care guvernele au intervenit masiv pentru a proteja populația și economia în fața unor crize succesive. Consolidarea fiscală trebuie însă concepută astfel încât să limiteze efectele asupra creșterii economice și să protejeze categoriile vulnerabile.
În paralel, FMI estimează că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga, în timp, până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală. Chiar și acest impuls, avertizează însă instituția, nu elimină necesitatea rezolvării dezechilibrelor fiscale acumulate.
