Declinul prețurilor petrolului
Prețurile petrolului au scăzut cu aproximativ 3% marți, după ce administrația americană a ales să intensifice presiunea economică și sancțiunile împotriva Iranului, în locul unei reluări imediate a operațiunilor militare.
Schimbarea de strategie a redus o parte din prima de risc geopolitic inclusă în cotațiile petrolului. Contractele futures pentru petrolul Brent au coborât cu 3,3%, la 89,14 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 3,1%, ajungând la 82,36 dolari pe baril. De la începutul săptămânii, cotațiile au scăzut cu peste 5%.
Strategia de presiune economică
Declinul vine după ce Statele Unite au anunțat un nou val de sancțiuni împotriva Iranului și a companiilor, instituțiilor și statelor care continuă să facă afaceri cu Teheranul. Administrația Trump a prezentat campania drept un „D-Day economic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris-o drept cea mai amplă ofensivă financiară lansată până acum împotriva unui adversar.
Activitatea diplomatică americană
Bessent a indicat însă că alegerea presiunii economice face mai puțin probabilă, cel puțin pentru moment, reluarea unui conflict militar de amploare. Potrivit acestuia, dacă Washingtonul aplică strategia de presiune economică maximă, este puțin probabil să existe în paralel o reluare pe scară largă a operațiunilor militare.
Riscuri și avertismente
Donald Trump a declarat marți că Marina SUA l-a informat că toate minele din apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz au fost înlăturate. Președintele american a avertizat Iranul că orice navă care va încerca să amplaseze noi mine va fi distrusă. Trump a mai afirmat că Statele Unite supraveghează permanent Strâmtoarea Ormuz și aplică o politică de „toleranță zero” față de orice nouă tentativă de minare.
Reacția Iranului și a Chinei
Situația din Ormuz este esențială pentru piața petrolului, deoarece orice perturbare majoră a transportului prin strâmtoare poate afecta aprovizionarea mondială și poate provoca o creștere rapidă a prețurilor. Deși riscurile imediate de război s-au diminuat, oficialii americani nu au exclus posibilitatea unor atacuri militare în zonă, în funcție de evoluțiile situației.
Implicații pentru piața petrolului
Iranul susține, la rândul său, că este pregătit pentru intensificarea presiunilor americane. Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a declarat că guvernul are un plan pentru următorii doi ani destinat gestionării efectelor sancțiunilor. Oficialul iranian a afirmat că Teheranul dispune de propriile instrumente pentru a răspunde noii strategii economice americane.
Una dintre marile necunoscute este reacția Chinei, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Beijingul ar putea fi afectat dacă Washingtonul trece la sancțiuni secundare împotriva instituțiilor și companiilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat marți că Beijingul va face „tot ceea ce este necesar” pentru a-și proteja drepturile și interesele. China respinge sancțiunile unilaterale americane despre care afirmă că nu au o bază în dreptul internațional sau o autorizare din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Analiștii BBH consideră că măsurile Washingtonului reprezintă, pentru moment, mai degrabă „un foc de avertisment decât o lovitură decisivă”. Statele Unite au extins sancțiunile împotriva Iranului, dar nu au aplicat încă imediat sancțiuni secundare majore împotriva țărilor care îi susțin comerțul. China reprezintă punctul critic.
Pentru piața petrolului, tocmai această incertitudine rămâne esențială: riscul unui război imediat s-a diminuat, dar confruntarea economică dintre Washington, Teheran și potențial Beijing este departe de a fi încheiată.
