Descoperirea sigiliului împărătesei Irina Comnena
Un sigiliu personal al împărătesei Irina Comnena, oferind dovezi ale corespondenţei dintre Bulgaria şi Bizanţ, este cea mai recentă descoperire realizată la Perperikon, le-a declarat marţi reporterilor şeful lucrărilor de excavare, prof. Nikolay Ovcharov.
Potrivit acestuia, este vorba despre cel de-al cincilea sigiliu cunoscut la nivel mondial care i-a aparţinut probabil celei mai influente femei din istoria bizantină, care a fost şi soacra ţarului Ioan Asan al II-lea. Alte astfel de sigilii sunt păstrate în colecţii din diferite locuri din lume, cum ar fi muzeul Dumbarton Oaks din Washington, Muzeul Hermitage din St Petersburg, precum şi în colecţii private.
‘A fost soţia lui Ioan al III-lea Ducas Vataţis, un mare împărat bizantin. Această doamnă era fiica unui împărat, nepoata unui împărat, soţia unui împărat şi mama unui împărat. Cu alte cuvinte, din orice perspectivă, este greu să ne imaginăm pe altcineva mai important în istoria bizantină. Cel puţin mie nu-mi vine în minte altcineva’, a spus Ovcharov.
El a reamintit că sigiliul datează din secolul al XIII-lea. La acea vreme, Ioan Asan al II-lea tocmai ieşise învingător din bătălie de la Klokotniţa, o localitate la doar 29 de kilometri de Perperikon, în timp ce Ioan al III-lea Ducas Vataţis şi soţia lui, Irina, conduceau Bizanţul.
‘În mod evident trebuie să fi existat o corespondenţă foarte intensă deoarece aceste sigilii erau utilizate la sigilarea scrisorilor’, a spus arheologul. El a adăugat că multe evenimente interesante şi importante au avut loc între Bulgaria şi Bizanţ în acei ani. Este perioada când Constantinopolul a fost cucerit de latini. Cu toate acestea, profitând de victoria de la Klokotniţa pe de o parte şi de vastul imperiu pe care l-a creat pe de altă parte, Ioan Asan al II-lea a decis să refacă Patriarhia Bulgariei, care datează din vremea ţarului Simeon, a amintit profesorul Nikolay Ovcharov.
El precizează că această corespondenţă intensă a avut loc în perioada 1233-1235, anul 1235 culminând cu recunoaşterea Patriarhiei Bulgariei la Lampsacus, pe coasta Asiei Mici, ca una dintre patriarhiile ortodoxe.
‘În acelaşi timp, tratatul includea şi o altă clauză şi anume căsătoria Elenei, fiica lui Ioan Asan al II-lea, cu Theodoros I Lascaris, moştenitorul tronului Imperiului de la Niceea – Imperiul Bizantin – şi fiul Irinei, a cărei pecete o prezint. Acestea sunt cele două evenimente care ar fi putut determina apariţia aici a unei scrisori şi a sigiliului acestei doamne bizantine de rang înalt’, a explicat Ovcharov.
Sigiliul împărătesei Irina Comnena o înfăţişează, pe una din feţe, pe împărăteasă purtând coroană şi veşminte imperiale, iar pe verso, pe Hristos Mântuitorul – ‘o iconografie excepţional de rară’, a subliniat arheologul.
Potrivit arheologului, este cel de-al patrulea sigiliu descoperit la Perperikon şi care aparţine unui conducător important. Celelalte sunt un sigiliu al împăratului Anastasius I Dicorus din secolul al V-lea, un sigiliu care i-a aparţinut lui Constantin al IX-lea Monomahul din secolul al XI-lea, o pecete a lui Andronic al II-lea Paleologul din secolul al XIII-lea – tot un împărat bizantin – şi un sigiliu din aur al ţarului Ioan Alexandru.
