Criza de pe Dunăre și întârzierea lucrărilor esențiale
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că situația critică de pe Dunăre este rezultatul întârzierii unor lucrări esențiale, care, dacă ar fi fost realizate la timp, ar fi schimbat radical scenariul actual. Intervențiile de urgență au amânat oprirea centralei de la Cernavodă cu aproximativ șapte zile.
Proiectul de la brațul Bala și responsabilitățile ministeriale
Buzoianu a menționat că lucrările de la brațul Bala, aflate în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, aveau deja autorizațiile și finanțarea necesare din 2024. Ea a subliniat că neîndeplinirea acestor lucrări esențiale reprezintă un eșec al Ministerului Transporturilor în ultimii 2-3 ani. Proiectul includea autorizații de mediu și hotărârea de Guvern prin care erau alocați banii necesari.
Intervențiile de urgență și rezultatele obținute
În contextul scăderii debitelor Dunării, experții Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost solicitați să propună măsuri pentru menținerea apei către Cernavodă. Intervențiile, efectuate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armată, au reușit să salveze aproximativ șapte zile față de estimarea inițială de oprire a centralei.
Limitările soluțiilor de criză
Ministrul a explicat că intervenția cu barje nu poate rezolva problema pe termen lung, deoarece apa reorientată trebuie să parcurgă un traseu de 60 de kilometri, unde dunele pot influența curenții. Soluția de durată necesită lucrări ample și costuri ridicate, inclusiv dragare în zonă, iar măsurile recente sunt doar temporare.
Nevoia de investiții în infrastructura de protecție
Diana Buzoianu a criticat întârzierea proiectelor aprobate, subliniind că România nu a alocat fonduri suficiente pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor în ultimele 35 de ani. Aceasta a evidențiat că problemele de mediu nu pot fi rezolvate rapid și necesită politici publice pe termen lung.
Polarizarea discursului public și protecția mediului
Referitor la criticile privind măsurile de protecție a mediului, Buzoianu a afirmat că România a devenit tot mai polarizată, iar discursul public este mai puțin bazat pe știință. Totuși, ea susține că protejarea mediului și realizarea investițiilor pot coexista, avertizând că România va resimți acut efectele schimbărilor climatice.
Concluzie
Criza de pe Dunăre subliniază necesitatea urgentă de investiții în infrastructura de mediu și de protecție, pentru a preveni situații critice viitoare și a asigura un management sustenabil al resurselor de apă.
