Dilema energetică a României
România a înregistrat sâmbătă, în orele de prânz, o producție impresionantă de energie din surse regenerabile, în special din panouri solare. În contextul unui consum redus și al vremii însorite, marile parcuri fotovoltaice au generat peste 80% din consumul instantaneu din rețea. Inclusiv energia eoliană a contribuit semnificativ, iar producția regenerabilă a atins niveluri comparabile cu întregul consum intern. În același timp, România a exportat aproape 2.000 MW de energie electrică.
Producția solară la prânz
La ora 12:00, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice era de aproximativ 2.450 MW, în timp ce consumul de energie electrică se situa la 2.984 MW, conform datelor Transelectrica. Aceasta înseamnă că panourile solare acopereau peste 82% din consumul de energie. Capacitatea instalată a parcurilor fotovoltaice în România depășește 4.000 MW. La aceeași oră, prosumatorii contribuiau cu aproximativ 2.340 MW, dar energia consumată de aceștia nu este inclusă integral în consumul măsurat în rețea.
Exporturile de energie
Surplusul de energie generat în timpul zilei a permis României să exporte energie electrică, ajungând la o putere de peste 1.800 MW la ora 12:00, crescând la 1.960 MW în următoarele minute. În afară de sursele regenerabile, centralele pe gaze produceau 889 MW, hidrocentralele 361 MW, iar grupurile pe cărbune 698 MW. Este important de menționat că, în acest context, centrala nucleară de la Cernavodă nu a fost operațională, având două reactoare oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării, ceea ce a afectat producția de electricitate.
Problema importurilor de energie
Pe măsură ce soarele apune, producția fotovoltaică scade drastic, iar prosumatorii, care anterior își acopereau consumul din sursele proprii, încep să extragă energie din rețea. Aceasta coincide cu o creștere a consumului național în orele de seară. Astfel, România se poate transforma de la un exportator de energie la un importator în doar câteva ore, mai ales în condițiile absenței celor aproximativ 1.400 MW de la Cernavodă.
Propuneri pentru soluționarea problemei
Premierul demis Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unor noi reglementări pentru prosumatori și capacitățile de stocare. El a sugerat că instalațiile fotovoltaice ar trebui să fie însoțite de capacități de stocare pentru a muta surplusul de energie generat la prânz în orele de vârf de consum. Bolojan a propus ca bateriile prosumatorilor să fie integrate într-un mecanism de dispecerizare pentru a optimiza echilibrarea rețelei.
Controversele privind controlul bateriilor
Discuțiile despre controlul bateriilor prosumatorilor au generat controverse. Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România a contestat ideea ca distribuitorii să aibă acces direct la invertoarele și bateriile prosumatorilor, considerând-o o practică abuzivă. În paralel, distribuitorii lucrează la proiecte pentru a dezvolta mecanisme de flexibilitate care să permită ajustarea producției și consumului în funcție de necesitățile rețelei.
Concluzie
În concluzie, situația energetică a României evidențiază o provocare semnificativă în tranziția către surse regenerabile: asigurarea unei producții de energie care să corespundă nevoilor consumatorilor, atât în orele de vârf, cât și în momentele de surplus.
