Reacții USR după decizia CJUE privind prescripția penală
Deputați ai USR au reacționat în urma deciziei CJUE referitoare la prescripția penală, pronunțată în cauza „Lin II”. Aceasta răspunde unei solicitări a Înaltei Curți de Casație și Justiție și vizează efectele deciziilor Curții Constituționale a României, subiect care a generat dezbateri juridice și instituționale în ultimii ani.
Eșec instituțional și încrederea în Justiție
Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției, a declarat că corectările repetate ale Înaltei Curți de către CJUE reflectă un eșec instituțional care afectează încrederea în Justiție. El a subliniat că România nu poate pretinde că luptă împotriva corupției și fraudelor cu fonduri europene în timp ce Înalta Curte, sub conducerea Liei Savonea, promovează interpretări ce favorizează impunitatea.
Ion a subliniat că CJUE a stabilit că hotărârea ÎCCJ din 2024, care împiedica instanțele române să respecte deciziile CJUE, este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene. El a afirmat că instanțele române aveau obligația de a nu aplica standardele create de ÎCCJ care generau un risc sistemic de impunitate.
Critica lui Alexandru Dimitriu la adresa Justiției
Alexandru Dimitriu, deputat USR și membru al Comisiei juridice, a afirmat că Justiția condusă de Lia Savonea favorizează „albirea infractorilor”, menționând că CJUE a corectat pentru a doua oară interpretarea ÎCCJ privind prescripția. Potrivit lui Dimitriu, abordarea ÎCCJ este incompatibilă cu dreptul Uniunii și generează un risc sistemic de impunitate pentru autorii fraudelor grave.
Dimitriu a explicat că Înalta Curte a solicitat validarea construcției juridice care împiedica aplicarea hotărârii CJUE din 2023, iar răspunsul CJUE a demolat această teorie. El a adăugat că instanțele române aveau obligația de a aplica dreptul european și că argumentele conducătorilor ÎCCJ care au blocat aplicarea hotărârii au fost respinse.
Consecințe și asumarea responsabilității
Dimitriu a subliniat că CJUE a stabilit că un dosar aflat în recurs în casație nu este închis definitiv și nu poate fi salvat prin prescripție. El a criticat comunicatul Înaltei Curți, care nu își asumă responsabilitatea și nu abordează dosarele de mare corupție afectate de prescripție.
Conform deputatului, România nu poate clama că luptă împotriva corupției atâta timp cât vârful justiției fabrică interpretări care scot infractorii de sub răspundere. Dimitriu a concluzionat că statul de drept presupune aplicarea legii, nu apărarea unor construcții juridice care conduc la impunitate.
Concluzie
Decizia CJUE evidențiază problemele sistemice din Justiția română și subliniază necesitatea unei reforme profunde pentru a asigura respectarea dreptului Uniunii Europene și a combate eficient corupția.
