Debitul Dunării în scădere
Debitul Dunării la intrarea în România va continua să scadă, fiind prognozat să ajungă la 1.300 de metri cubi pe secundă până la sfârșitul săptămânii viitoare, de trei ori sub media multianuală a lunii august. Noua estimare este sub previziunile anterioare ale hidrologilor, generând o presiune majoră asupra sistemului energetic. Ambele unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului extrem de redus al fluviului.
Prognoze hidrologice pesimiste
Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 15-22 august 2026, debitul Dunării în secțiunea Baziaș va scădea de la aproximativ 1.400 mc/s la 1.300 mc/s. Această valoare este semnificativ mai mică decât media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 mc/s. Estimările INHGA au fost revizuite, iar prognoza de 1.300 mc/s depășește minimul istoric înregistrat în 1985.
Impactul asupra Centralei Nucleare de la Cernavodă
În zona Cernavodă, datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos arată o scădere a cotei cu 1-3 centimetri, ajungând la minus 248 de centimetri. Această situație a determinat oprirea producției nucleare, Unitatea 1 fiind deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august. Nuclearelectrica a subliniat că repornirea reactoarelor depinde de evoluția nivelului apei și de respectarea normelor de securitate nucleară.
Consecințe asupra sistemului energetic
Indisponibilitatea celor două reactoare CANDU, fiecare având o putere instalată de aproximativ 700 MW, afectează semnificativ producția de energie, care asigură în jur de 20% din electricitatea României. Această situație, combinată cu o capacitate hidroelectrică redusă, crește dependența de centralele pe gaze și cărbune, precum și de importurile de electricitate. Deși nu există un risc iminent de întrerupere a alimentării populației, reducerea rezervei de producție face sistemul mai vulnerabil în orele de vârf de consum.
Debitele râurilor interioare
Pe râurile din țară, debitele sunt estimate la 30-50% din mediile multianuale lunare. Râurile Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad și Râmnicu Sărat vor avea debite sub 30% din mediile normale, ceea ce poate afecta alimentarea cu apă și agricultura.
Afectarea navigației pe Dunăre
Nivelurile scăzute ale Dunării impactează și transportul naval, obligând operatorii să reducă pescajul navelor, ceea ce poate duce la întârzieri și costuri logistice suplimentare. Aceasta este o problemă majoră pentru transporturile de cereale, produse petroliere și alte mărfuri vrac.
Posibile viituri în condiții de secetă
Deși debitele sunt foarte mici, INHGA avertizează că pot apărea viituri rapide în timpul ploilor torențiale. Creșteri izolate ale nivelurilor și debitelor sunt probabile în anumite zone montane, dar aceste episoade nu vor fi suficiente pentru a recupera rezervele de apă ale marilor râuri.
Concluzie
Scăderea drastică a debitelor Dunării și oprirea producției nucleare afectează grav sistemul energetic românesc, sporind dependența de surse de energie mai puțin sustenabile și punând în pericol transportul fluvial esențial pentru economie.
