Efect de bumerang în legislația ANI
Un amendament asociat cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a avut un efect neașteptat asupra legislației Agenției Naționale de Integritate (ANI). Amendamentul, votat de AUR și PSD, avea scopul de a obliga partenerii necăsătoriți ai demnitarilor să declare averile, dar a dus la eliminarea acestora din lege și a anulat mecanismul de publicare a declarațiilor pentru 43 de categorii de funcții publice.
Decizia Curții Constituționale
Motivarea Deciziei CCR nr. 883/2026 subliniază că soții pot rămâne obligați să depună declarații, însă ANI nu poate investiga partenerii care trăiesc „ca soții” cu un demnitar. Astfel, sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” a fost declarată neconstituțională, iar partenerii necăsătoriți au fost excluși din noua lege. Obligația soților de a completa declarații nu a fost, însă, afectată, iar Parlamentul poate păstra reglementarea acesteia, cu condiția să fie clară și proporțională.
Impactul asupra transparenței informațiilor financiare
Mecanismul de publicare a declarațiilor de interese financiare a fost, de asemenea, declarat neconstituțional pentru toate cele 43 de categorii, nu doar pentru partenerii demnitarilor. Acest lucru a dus la blocarea publicării informațiilor financiare relevante pentru președintele României, parlamentari, miniștri și altele. CCR a stabilit că publicarea acestor declarații nu poate fi separată de cele pentru partenerii demnitarilor, extinzând astfel controlul asupra întregului mecanism.
Problema statutului partenerilor de fapt
CCR a subliniat că statul nu poate impune obligații bazate pe relații informale, deoarece România nu are o lege a parteneriatului civil. Astfel, nu există criterii clare pentru a determina când o relație devine suficient de apropiată pentru a impune obligații legale. Curtea a respins ideea ca ANI să stabilească natura unei relații private, subliniind pericolele subiectivismului în evaluarea acestor relații.
Consecințele legale și politice
Decizia CCR nu a interzis obligația soților de a depune declarații, dar a restricționat aplicarea acesteia partenerilor informali, care rămân în afara legii. De asemenea, CCR a stabilit că publicarea unor documente similare sub denumirea de „declarații de interese financiare” este o eludare a deciziilor anterioare. Impactul acestei decizii este semnificativ, având în vedere că Parlamentul trebuie să ajusteze legea într-un termen limitat pentru a evita pierderi financiare legate de fondurile europene.
Viitoarele modificări legislative
Parlamentul trebuie să elimine prevederile declarate neconstituționale și să construiască o nouă formulă de transparență. Guvernul a propus ca demnitarii și soțiile lor să depună declarații distincte, iar ANI să publice un singur document care să reunească informațiile relevante fără a expune datele personale ale membrilor familiei. Această reformă este esențială pentru restabilirea transparenței în gestionarea averilor demnitarilor.
În concluzie, efectul amendamentului asociat cu Mirabela Grădinaru a dus la blocarea mecanismului de publicare a declarațiilor de interese financiare, ceea ce complică eforturile de transparență și integritate în rândul demnitarilor din România.
