Avertizările europarlamentarului Gheorghe Piperea privind deficitul bugetar
Europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea a subliniat gravitatea deficitului bugetar și vulnerabilitățile juridice ale programului SAFE, precum și presiunea financiară generată de obligațiile salariale stabilite prin instanțe. Potrivit acestuia, datele europene și deciziile instanțelor conturează o realitate economică și juridică pe care Guvernul nu o mai poate ascunde, cu riscuri majore pentru bugetul de stat și pentru drepturile angajaților.
Deficit bugetar alarmant
Conform Eurostat, datele preliminare pentru 2026 indică un deficit bugetar de 9,2% din PIB în semestrul doi, comparativ cu un deficit de 3,82% din PIB raportat de Bolojan pentru primele 9 luni. Această discrepanță este prea mare pentru a fi justificată prin metode diferite de calcul. De asemenea, se estimează că deficitul va depăși 8% la finalul anului, având în vedere datoriile scadente de 14 miliarde de euro.
Conflicte juridice și vulnerabilități
Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat un conflict juridic între guvern și parlament, menționând că Ordonanța de Urgență pentru SAFE a fost emisă după demiterea guvernului, fiind astfel caducă. Împrumutul SAFE și contractul cu Rheinmetall sunt acum vulnerabile. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că peste 150.000 de bugetari au decizii judecătorești care le conferă dreptul la 23 de miliarde de lei de plată, cu dobânzi de 20% pe an. Există încă 250.000 de dosare similare în proces, ceea ce ar putea adăuga 30-40 de miliarde de lei la datoriile statului.
Critica guvernului și prioritățile financiare
Piperea a acuzat guvernul că prioritizează plățile către corporații și obligațiile internaționale, în detrimentul plăților către constructorii de autostrăzi, spitale și rambursarea TVA. Restanțele de zeci de miliarde de lei afectează grav economia și riscă insolvența. În prezent, 35 de miliarde de lei din lucrări publice sunt scadente, iar 6 miliarde de lei TVA nu au fost rambursați.
Implicarea în criza de încredere
Piperea a remarcat că refuzul de plată a 14 miliarde de euro, pe motiv de lipsă de fonduri, afectează integritatea sistemului constituțional și încrederea în mediul economic. De asemenea, a pus în discuție reacția agențiilor de rating în cazul în care deficitul depășește 8% la finalul anului, subliniind că retroactiv, datele prezentate ar putea fi considerate înșelătoare.
Concluzie
Declarațiile lui Gheorghe Piperea subliniază riscurile financiare și juridice cu care se confruntă România, având potențialul de a genera o criză economică și de încredere în instituțiile statului.
