Controverse în Esslingen din cauza monumentului „Diavolul Ceapă”
În orașul german Esslingen am Neckar, un monument dedicat diavolului a stârnit controverse semnificative. La începutul lunii octombrie, a fost amplasată o statuie de 2,5 metri, realizată din bronz, numită „Diavolul Ceapă” (Zwieblinger Teufel), în piața din fața primăriei. Sculptura cântărește 400 de kilograme și a fost creată de artistul Tim Bengel, în vârstă de 29 de ani, cu ocazia sărbătoririi a 1.250 de ani de la înființarea orașului.
Finanțarea și conceptul statuii
Monumentul a fost finanțat de crama locală Kessler Sekt, care a marcat cea de-a 200-a aniversare prin această inițiativă. Statuiei îi este asociată o legendă locală în care diavolul, deghizat în nobil, a încercat să cumpere un măr, dar a primit o ceapă de la o negustoreasă care l-a recunoscut. După ce a mușcat din ceapă, diavolul a blestemat locuitorii orașului, numindu-i „mâncători de ceapă” și a plecat spre orașul vecin Stuttgart. Această poreclă a rămas asociată cu locuitorii din Esslingen.
Reacțiile comunității și protestele
Opinile cetățenilor cu privire la monument sunt împărțite. Primarul Matthias Klopfer a declarat că statuia va deveni un nou simbol al orașului, dar s-au adunat peste 6.000 de semnături pentru o petiție online care cere demontarea acesteia. Protestele au escaladat, iar la mijlocul lunii octombrie, statuia a fost vandalizată cu vopsea neagră, iar primarul a început să primească amenințări. Poliția a intervenit, promițând că îi va trasa la răspundere pe cei responsabili.
Percepția culturală a diavolului în Germania
Esslingen nu este singurul oraș din Germania cu statui care reprezintă diavoli. În cultura germană, imaginea diavolului, care este învins de om, este populară. Alte exemple includ statui din Lübeck și Aachen, care prezintă povești similare legate de diavol și înșelăciune.
Decizia autorităților locale
În ciuda controverselor, autoritățile din Esslingen au decis să păstreze „Diavolul Ceapă” în piața primăriei. Deși dezbaterile continuă, administrația este convinsă că statuia va atrage turiști și va deveni parte integrantă a identității orașului, similar cu vechea cetate și podgoriile din jur.
Controversa legată de „Diavolul Ceapă” reflectă tensiunile dintre tradiția locală și dorința de a adapta simbolurile culturale pentru a atrage turismul, având implicații asupra modului în care comunitățile percep și integrează arta în spațiile publice.
