Opinie Gheorghe Piperea înainte de decizia PSD
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea lansează, chiar în ziua în care conducerea PSD decide dacă îl susține sau nu pe premierul desemnat Luca Niculescu, o serie de acuzații și afirmații privind trecutul acestuia și perioada alegerilor prezidențiale din 2014.
Piperea își prezintă mesajul drept unul destinat „facilitării votului de la ora 14 al PSD” și leagă ascensiunea diplomatică a lui Niculescu de contextul politic din momentul în care Klaus Iohannis a ajuns la Cotroceni.
Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit marți, de la ora 14.00, pentru a stabili poziția partidului față de premierul desemnat Luca Niculescu. Surse politice susțin că printre variantele discutate se află inclusiv participarea social-democraților cu miniștri la viitorul Executiv. Decizia finală aparține însă conducerii partidului.
„Pentru facilitarea votului de la ora 14 al PSD, pe (ne)susținerea guvernului Luca Niculescu…”, își începe Gheorghe Piperea mesajul publicat pe Facebook.
Piperea își construiește argumentația pornind de la alegerile prezidențiale din 2014, câștigate de Klaus Iohannis în fața lui Victor Ponta. Piperea susține că ascensiunea ulterioară a lui Luca Niculescu trebuie privită în contextul relațiilor dintre diplomația franceză, instituțiile de forță din România și actorii publici ai perioadei.
Înainte de cariera diplomatică, Niculescu fusese jurnalist și redactor-șef al RFI România. Piperea amintește că acesta participa, în această calitate, la evenimente organizate de Ambasada Franței și pune ulterior numirea sa ca ambasador al României la Paris în legătură cu schimbarea politică produsă prin alegerea lui Klaus Iohannis.
„Din simplu ziarist la Radio France International România, imediat după alegerea lui Iohannis în dauna lui Ponta, Luca Niculescu a devenit ambasador al României în Franța”, afirmă Piperea.
Europarlamentarul merge însă mai departe și susține existența, în acea perioadă, a unei relații apropiate între diplomația franceză și instituțiile judiciare și de informații din România. El evocă inclusiv prezența Laurei Codruța Kövesi și a lui Florian Coldea la evenimente ale Ambasadei Franței și decorațiile primite ulterior de cei doi.
Pornind de aici, Piperea avansează teza unei presupuse influențe franceze în contextul alegerilor din 2014, pe care o compară cu dezbaterile privind ingerințele străine apărute în anii următori în România.
„În limbajul de acum, a cam fost ingerință străină în alegeri”, susține europarlamentarul AUR.
Piperea îl aduce în discuție și pe Emil Hurezeanu, susținând că atât acesta, cât și Luca Niculescu făceau parte, în perioada respectivă, din cercul jurnaliștilor și formatorilor de opinie prezenți la evenimente diplomatice.
Piperea leagă apoi acest context de traseul diplomatic ulterior al celor doi.
„Luca Niculescu a primit postul de ambasador în Franța, iar Hurezeanu, alt ziarist „observator” și formator de opinie pe la dineurile private de la ambasada Franței, a primit postul de ambasador în Germania și, ulterior, în Austria”, afirmă europarlamentarul.
În interpretarea sa, întâlnirile diplomatice din perioada premergătoare alegerilor din 2014 ar fi contribuit la conturarea unui sprijin extern pentru tabăra percepută drept pro-europeană și favorabilă continuării politicilor anticorupție.
Piperea susține că, oficial, evenimentele respective au fost prezentate drept contacte diplomatice și instituționale obișnuite.
Piperea discută despre interesele economice franceze în România, concentrându-se pe cazul Apa Nova București, companie controlată de grupul francez Veolia.
Piperea amintește ancheta declanșată în 2015, când au fost formulate acuzații privind fapte de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani și alte infracțiuni. El evocă atât punerea sub urmărire penală a companiei și a unor directori, cât și suspiciunile privind existența unei structuri interne de securitate.
Europarlamentarul subliniază însă că, în anii următori, o parte dintre componentele dosarului au fost clasate, inclusiv ca urmare a lipsei probelor sau a intervenirii prescripției.
„Pentru tabăra «conspiraționistă», acest parcurs a rămas dovada vie a unui «troc»: o linie dură de anchetă inițială, folosită ca pârghie de negociere politică, urmată de o stingere discretă a acuzațiilor economice majore odată ce echilibrul de forțe la nivel diplomatic a fost securizat”, afirmă europarlamentarul.
Piperea abordează și subiectul creșterii prețului apei în București, care a crescut de la aproximativ 4,5 lei pe metru cub în 2014 la aproximativ 12,5 lei în 2026. El face legătura cu mandatul lui Nicușor Dan ca primar general al Capitalei și relația municipalității cu operatorul de apă.
