Gumuțeasca, o comoară lingvistică
În satul Mărgău, aflat în Munții Apuseni, localnicii încă vorbesc o limbă veche de un secol, relatează Gândul.
Potrivit unei localnice, limba gumuțească se vorbește doar „la nevoie”, iar vocabularul său nu are nicio legătură cu limba română, ceea ce făcea ca geamgii din Mărgău să nu fie înțeleși de alte persoane.
Printre cuvintele utilizate de localnici se numără:
- „abrion” – lapte
- „hazaică” – femeie
- „doponește-te” – du-te de aici
- „tălăuzești” – vorbești gumuțeasca?/înțelegi?
- „tălăuz” – sticlă
- „munuc, s-asface deapsă!” – Băi, e om bun!
- „munuc, s-asface spurav!” – Fii atent că e om rău!
- „munuc, atină gădineală!” – Să ceri mâncare!
- „ţuică” – găină
- „hoţ de lucruri” – găinar
- „gădină” – a mânca
- „gădinătoare” – gură
- „codău” – preot
- „piţule, goloji” – bani
- „milău” – om, bărbat
- „milăiță” – femeie
- „sfârlă” – țigară
- „hurtez” – băutură
- „asface” – prezența unei persoane
- „diamante” – a dosi
- „gomon” – porc
- „țolan” – cal
- „toigă” – căruță
- „tistulaș” – polițist
Un obicei în zonă este „măsurișul oilor”. Acesta este un festival în Valea Firii, satul Răchițel, la care participă toată comuna și chiar din cele învecinate.
În Mărgău există două lăcașuri de cult: Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și Biserica Baptistă „BETEL”. Obiectivele turistice și ariile protejate din zonă sunt Peștera Mare de pe Valea Firei, Peștera din Piatra Ponorului, Peștera Vârfurașu, Pietrele Albe, Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele.
În această comună s-au născut personalități precum Emil Boc (1966), actualul primar al Clujului, născut în Răchițele, dar și Teodor Șușman (1894-1951), luptător anticomunist, Iosif Capotă (1912-1958), luptător anticomunist și Dumitru Mustață (1929-1977), scrimer.
