ÎCCJ trage un semnal de alarmă către Parlament
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat conducerii Senatului și Camerei Deputaților să se asigure că procedura parlamentară privind noua Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice respectă Constituția și regulile procesului legislativ. Instanța supremă avertizează că proiectul este afectat de probleme de constituționalitate încă din faza de elaborare, vicii ce nu pot fi remediate prin simpla continuare a procedurii în Parlament.
Demersuri preventive ale ÎCCJ
ÎCCJ a transmis două adrese, pe 27 iulie 2026, președinților Camerei Deputaților și Senatului, semnate de judecătoarea Lia Savonea. Instanța apreciază necesară semnalarea problemelor de ordin constituțional care afectează validitatea inițiativei legislative și solicită măsuri pentru respectarea exigențelor constituționale, inclusiv consultarea efectivă a destinatariilor legii.
Rolul Ministerului Muncii
Înalta Curte contestă explicațiile Ministerului Muncii, care susține că nu a inițiat un act normativ. ÎCCJ consideră că ministerul a exercitat atribuțiile specifice inițiatorului, organizând consultări și negociind cu Banca Mondială și Comisia Europeană. Aceasta reprezintă o manifestare a inițiativei legislative guvernamentale, nu simple activități tehnico-administrative.
Viciile de constituționalitate
ÎCCJ afirmă că proiectul este afectat de un viciu de constituționalitate „ab initio”, deoarece a fost promovat în perioada în care Guvernul nu putea să angajeze opțiuni majore de politică legislativă. Eventuala preluare a proiectului de către Parlament nu poate înlătura neregularitatea existentă, afectând procedura legislativă în ansamblu.
Expirarea mandatului ministrului interimar
Instanța subliniază că procedura de promovare a proiectului a fost coordonată de un ministru al cărui mandat constituțional expirase, ceea ce afectează competența de inițiativă legislativă. ÎCCJ consideră că depășirea termenului de 45 de zile pentru interimat este o condiție de validitate pentru exercitarea atribuțiilor ministeriale.
Impact asupra justiției
ÎCCJ identifică vicii de constituționalitate și în conținutul Legii salarizării, care ar afecta principiul separației puterilor și independența justiției. Proiectul ar putea diminua poziția autorității judecătorești și ar putea conduce la înghețarea remunerației magistraților, afectând recrutarea și promovarea în sistemul judiciar.
Consultarea autorității judecătorești
ÎCCJ consideră indispensabilă participarea reprezentanților autorității judecătorești la lucrările comisiilor parlamentare, pentru a prezenta implicațiile constituționale și a contribui la identificarea reglementărilor compatibile cu legea fundamentală.
Sesizarea Curții Constituționale
ÎCCJ a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională dacă Legea salarizării va fi adoptată fără corectarea deficiențelor semnalate, având în vedere că aceasta nu protejează doar interesele unei singure categorii profesionale, ci garantează egalitatea tuturor în fața legii.
Concluzie
Avertizările și demersurile ÎCCJ subliniază importanța respectării Constituției în procesul legislativ, având potențialul de a influența semnificativ statutul și remunerarea personalului din sistemul judiciar, precum și întregul cadru legislativ în domeniul salarizării din România.
