Impactul investițiilor în inteligența artificială asupra costurilor
Inteligenţa artificială ar putea reduce costurile şi creşte productivitatea pe termen lung, însă, deocamdată, efectul este în mare parte invers: investiţiile masive în centre de date şi infrastructură AI scumpesc electricitatea, cipurile, software-ul şi capacitatea centrelor de date.
Situaţia creează o dilemă pentru Rezerva Federală, care trebuie să stabilească dacă aceste presiuni inflaţioniste justifică dobânzi mai mari. Cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii AI sunt estimate de Goldman Sachs Research la 581 de miliarde de dolari în acest an numai în Statele Unite şi până la 1.000 de miliarde de dolari la nivel mondial. În SUA, acestea reprezintă deja aproximativ 1,8% din PIB, iar ponderea ar putea ajunge la 2,8% până în 2028. În acelaşi timp, adoptarea AI de către companii este încă limitată, cu doar 17%-20% dintre companiile americane folosind AI.
Investiţiile în AI ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari la nivel global. Ronnie Chatterji, economistul-şef al OpenAI, a recunoscut că va mai dura până când efectele AI vor deveni clar vizibile în statisticile privind productivitatea. El a arătat şi că diferenţa dintre companiile care folosesc intensiv AI şi firmele obişnuite se măreşte. Utilizatorii avansaţi folosesc tehnologia într-un ritm de opt ori mai mare decât companiile medii, faţă de o diferenţă de numai două ori în urmă cu trei luni.
Construirea centrelor de date, care consumă cantităţi foarte mari de energie, contribuie deja la creşterea facturilor la electricitate. Preţurile electricităţii pentru gospodăriile americane au crescut cu 10% în ultimii doi ani până în iulie, comparativ cu o creştere generală a preţurilor de 6,2% în aceeaşi perioadă. Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a avertizat că investiţiile masive în centre de date au adăugat o nouă sursă de cerere într-o economie care se confruntă deja cu inflaţie ridicată.
Presiunile apar şi în lanţurile de aprovizionare. Companiile AI cumpără cantităţi uriaşe de cipuri, iar producătorii nu au reuşit să majoreze suficient de rapid oferta. JPMorgan Chase estimează că preţul memoriilor DRAM va fi cu 400% mai mare la sfârşitul acestui an decât în 2024. În acelaşi timp, datele privind inflaţia arată că preţurile software-ului şi accesoriilor pentru computere au crescut cu 22,4% din iulie 2024.
Preşedintele Fed, Kevin Warsh, a susţinut anterior că inteligenţa artificială va reprezenta o forţă dezinflaţionistă importantă, prin creşterea productivităţii şi a competitivităţii economiei americane. Recent, însă, tonul său a devenit mai prudent. Warsh a declarat că investiţiile masive în AI pregătesc terenul pentru creşterea economică viitoare, dar că momentul şi amploarea efectelor asupra capacităţii de producţie rămân greu de anticipat.
Fed a creat şi un grup de lucru care va analiza efectele AI asupra economiei, din care fac parte profesorul Charles Jones de la Stanford şi investitorul Marc Andreessen. Problema imediată pentru banca centrală este că beneficiile promise ale AI sunt încă incerte, în timp ce costurile sunt deja vizibile. “Aspectul legat de costuri şi inflaţie complică într-adevăr misiunea lui Kevin Warsh”, a declarat Peter Boockvar, director de investiţii la OnePoint BFG Wealth Partners. “El vrea să creadă în creşterile de productivitate care vor veni, dar nu este ceva la care poate reacţiona acum.”
