Restricționarea rețelelor sociale în Gabon
În februarie, autoritatea de reglementare a mass-media din Gabon a suspendat pe termen nedeterminat platformele majore de socializare, invocând motive de securitate în contextul protestelor anti-guvernamentale. Ca urmare, utilizarea rețelelor Virtual Private Networks (VPN) pentru a ocoli restricțiile a crescut rapid în această țară din Africa Centrală.
Reacțiile cetățenilor și activiștilor
În scurt timp, gendarmeria a început să oprească tinerii la punctele de control din capitala Libreville și din alte centre urbane pentru a confisca telefoanele mobile cu VPN-uri instalate sau pentru a-i reține pe deținători. Activiștii și membrii opoziției au raportat că conturile lor au fost suspendate din cauza presiunilor exercitate de oficialii statului. Aceștia au susținut că rețelele sociale au fost esențiale pentru mobilizarea și informarea cetățenilor, începând din decembrie, când lucrătorii din educație și sănătate au protestat din cauza salariilor și a crizei costului vieții.
Motivația autorităților și reacția grupurilor pentru drepturile omului
Guvernul a justificat închiderea platformelor prin invocarea dezinformării, pornografiei și incitării la ură. Grupurile pentru drepturile omului au cerut autorităților să urmeze un proces legal pentru a pedepsi eventualii infractori, în loc să aplice o pedeapsă colectivă prin restricții neconstituționale asupra libertății de exprimare. Felicia Anthonio, manager de campanie la #KeepItOn, a declarat că această interferență intenționată cu accesul la platformele digitale esențiale reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale oamenilor.
Amenințări și cenzură
Nelly Ngabima, un activist cunoscut și fost ofițer de informații în Gabon, a relatat că a primit amenințări din partea oficialilor guvernamentali care au promis că o vor face „să dispară de pe rețelele sociale”. În câteva luni, conturile sale, care aveau un total de peste 300.000 de urmăritori pe Facebook, YouTube și TikTok, au fost suspendate. Ea a explicat că autoritățile creează conturi false pentru a-i denunța pe activiști pentru furt de identitate.
Restricții suplimentare și reglementări recente
În aprilie, restricțiile au fost temporar ridicate, însă o nouă reglementare adoptată în februarie impune utilizatorilor de rețele sociale să furnizeze nume, adrese și numere de identificare verificate. Rețelele sociale riscă amenzi de 50 de milioane CFA franci central-africani (aproximativ 66.000 de lire sterline) și pedepse cu închisoarea pentru neconformitate. Aceste măsuri fac parte dintr-o serie de modificări legislative menite să consolideze reprimarea disidenței, inclusiv un cod de naționalitate controversat adoptat în februarie.
Critica și reacțiile guvernului
Criticile la adresa codului au fost respinse de purtătorul de cuvânt al guvernului, Charles Edgard Mombo, care a sugerat că orice critică este nefondată, deoarece codul a intrat în vigoare înainte de ratificarea parlamentară. Fostul prim-ministru și lider al opoziției, Alain-Claude Bilie-By-Nze, care a contestat restricțiile în instanță, a fost arestat în aprilie pentru fraudă, acuzațiile fiind considerate fabricate de susținătorii săi.
Contextul socio-economic și politic
Gabon este o națiune bogată în resurse de petrol, dar o treime din populație trăiește în sărăcie profundă, iar nepotismul și corupția sunt frecvente. De asemenea, Gabonul are o istorie bine documentată de reprimare a disidenței. Ultima închidere a internetului s-a petrecut în august 2023, înainte de alegerile contestate câștigate de Ali Bongo, internetul fiind restabilit patru zile mai târziu, după ce armata l-a îndepărtat pe Bongo și l-a plasat în arest la domiciliu.
Concluzie
În ciuda schimbărilor politice recente, Gabon continuă să se confrunte cu provocări majore în ceea ce privește libertățile cetățenilor și drepturile de exprimare, iar măsurile de reprimare a disidenței sugerează o perpetuare a practicilor autoritare.
