Inițiativa țărilor din Golf pentru stabilizarea comerțului cu petrol
Omanul a obținut sprijinul statelor din Golf pentru un plan care ar permite Teheranului să încaseze taxe voluntare pentru utilizarea Strâmtorii Hormuz, a declarat marți pentru Reuters o sursă din regiunea Golfului.
Inițiativa este văzută drept o posibilă soluție pentru încetarea perturbărilor comerțului cu petrol provocate de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
Președintele american Donald Trump, care în weekend a oprit brusc o campanie de bombardamente a SUA planificată să dureze două săptămâni, într-o nouă schimbare de strategie, a declarat că au loc „discuții bune” cu Iranul, dar a avertizat că loviturile vor fi reluate dacă negocierile nu vor produce rezultate. Iranul neagă însă că ar fi solicitat reluarea discuțiilor cu Statele Unite.
Washingtonul și-a reluat la începutul acestei luni campania de bombardamente cu scopul de a pune capăt controlului exercitat de Iran asupra Strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzita aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate înainte de izbucnirea războiului.
Iranul a închis practic strâmtoarea pentru toate navele, cu excepția celor proprii, după atacurile lansate de SUA și Israel pe 28 februarie. Un acord încheiat luna trecută între Washington și Teheran a permis redeschiderea parțială a rutei, însă înțelegerea s-a prăbușit la începutul lunii iulie, după ce Iranul a deschis focul asupra unor nave care foloseau un canal de navigație pe care nu îl aprobă.
Teheranul a declarat că dorește să administreze Strâmtoarea Hormuz împreună cu Omanul, care controlează malul opus, și să perceapă taxe pentru serviciile oferite navelor care tranzitează zona. Statele Unite doresc revenirea la situația de dinaintea războiului, când navele puteau trece liber și fără taxe, și susțin că impunerea unor taxe obligatorii ar fi ilegală.
Potrivit propunerii Omanului, Iranul nu ar exercita control exclusiv asupra strâmtorii, iar taxele ar fi voluntare, a declarat sursa pentru Reuters. Sistemul ar fi similar celui aplicat în Strâmtoarea Malacca din Asia, unde Indonezia, Malaezia și Singapore solicită contribuții voluntare din partea navelor pentru finanțarea navigației, protecției mediului și operațiunilor de căutare și salvare.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a discutat luni despre Strâmtoarea Hormuz cu omologii săi din Oman și Arabia Saudită și a subliniat necesitatea cooperării regionale, potrivit unui comunicat al Ministerului iranian de Externe.
Trump a decis să oprească cea mai recentă campanie de lovituri aeriene după ce a primit recomandări din partea comandanților militari, care au apreciat că strategia și-a atins limitele. Cele 13 nopți de bombardamente americane au provocat zeci de morți în Iran și au distrus poduri, tuneluri din sudul țării și obiective militare.
Iranul a răspuns prin atacuri asupra bazelor americane din statele vecine, în urma cărora au murit patru militari americani, dar și prin lovituri asupra infrastructurii civile din statele Golfului, pe care Teheranul le-a prezentat drept represalii la atacurile americane asupra unor ținte civile.
Teheranul a declarat că va respecta încetarea focului atât timp cât și Washingtonul va face același lucru. Cu toate acestea, luni au fost raportate atacuri cu drone în Iordania, Arabia Saudită și nordul Iranului, iar marți Iordania a anunțat că a doborât o altă dronă.
Vorbind luni, Trump și-a exprimat optimismul privind posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului început în urmă cu cinci luni, avertizând însă că bombardamentele americane vor fi reluate dacă negocierile vor eșua.
„Cred că există o șansă bună să se întâmple ceva și, dacă se întâmplă, foarte bine. Dacă nu, ne întoarcem la ceea ce făceam acum două zile”, a spus liderul american.
Iranul susține că nu a solicitat noi negocieri cu Statele Unite și acuză Washingtonul că a încălcat acordul convenit luna trecută privind cadrul discuțiilor pentru încheierea războiului.
Donald Trump urmează să se întâlnească marți, la Washington, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Deși Israelul a participat la campania inițială de bombardamente, nu a fost implicat în negocierile de pace ulterioare, iar relațiile dintre cei doi lideri s-au deteriorat în ultima perioadă.
Trump a fost nevoit inclusiv să îl tempereze pe Netanyahu pentru a evita atacuri asupra unor ținte din Liban, menite să slăbească gruparea Hezbollah susținută de Iran, ceea ce ar fi complicat negocierile cu Teheranul.
Încheierea campaniei de bombardamente americane în weekend a dus la scăderea prețului petrolului cu aproximativ 8% luni, iar declinul a continuat și marți. Contractele futures pentru petrolul Brent au coborât cu peste 2,5%, până la aproximativ 86 de dolari pe baril în cursul dimineții.
Washingtonul și Teheranul au convenit în iunie asupra unui cadru pentru negocieri care ar urma să se desfășoare până la sfârșitul lunii august și care vizează soluționarea unor dosare majore, inclusiv programul nuclear iranian.
Cele două părți interpretează însă diferit prevederile memorandumului privind Strâmtoarea Hormuz. Washingtonul insistă că documentul obligă Iranul să permită libera navigație, în timp ce Teheranul susține că acesta îi conferă autoritatea de a supraveghea tranzitul prin strâmtoare.
