Iordania trage un semnal de alarmă
Iordania a convocat o reuniune de urgență a miniștrilor de externe din lumea arabă și islamică, considerând că Israelul riscă să preia controlul asupra celui mai sacru loc musulman din Ierusalim, ceea ce ar putea declanșa un conflict religios. Avertismentul a venit în urma unei intensificări a incursiunilor susținute de guvernul israelian și de extremiști religioși evrei în complexul din jurul moscheii al-Aqsa, încălcându-se un tratat ce garantează că doar musulmanii pot să se roage în acel loc.
Incursiuni în complexul al-Aqsa
Pe 23 iulie, peste 2.000 de israelieni din dreapta religioasă, în mare parte coloniști conduși de ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, au pătruns cu forța în zona cunoscută de evrei drept Muntele Templului. Oficialii iordanieni au catalogat acest act drept cea mai gravă încălcare a statu quo-ului din istoria modernă. Alarmarea Iordaniei este accentuată și de o campanie recentă de recrutare a evreilor religioși pentru o unitate specială de poliție a Muntelui Templului.
Avertismentele oficialilor iordanieni
Ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, a declarat că alterarea statu quo-ului ar putea provoca un conflict religios cu repercusiuni globale. El a subliniat că Ierusalimul este un „butoi cu pulbere” și că Iordania își va utiliza toate resursele pentru a contracara această amenințare. Reuniunea de urgență la care vor participa miniștri din Liga Arabă, Turcia, Indonezia, Malaezia și Pakistan este un demers de sensibilizare a comunității internaționale.
Context istorico-politic
Custodia Iordaniei asupra complexului al-Aqsa datează din perioada otomană, statu quo-ul fiind consacrat prin Tratatul de la Berlin din 1878. Aceasta a fost reafirmată după războiul din 1967 și în tratatul de pace israeliano-iordanian din 1994. Încălcările comise de extremiștii evrei au dus la revolte în trecut, iar vizita lui Ariel Sharon în anul 2000 a provocat violențe semnificative în cadrul celei de-a doua Intifada.
Îngrijorări legate de Cisiordania
Iordania este deosebit de vulnerabilă la impactul epurărilor etnice în Cisiordania. Există temeri că guvernul israelian ar putea încerca deportarea masivă a palestinienilor, ceea ce ar destabiliza Iordania economic și politic. Safadi a declarat că aceasta este o „linie roșie” pe care Iordania nu o va permite să fie depășită.
Tensiuni legate de apă
Israelul a refuzat să reînnoiască un acord de aprovizionare cu apă din 2021, reducând cantitatea de apă furnizată Iordaniei de la 100 de milioane de metri cubi pe an la 50 de milioane, o cantitate insuficientă. Această acțiune este considerată o represalie la criticile iordaniene cu privire la acțiunile Israelului în Gaza.
Presiuni interne și externe
Sentimentul anti-normalizare a crescut în Iordania din cauza acțiunilor Israelului. Ascensiunea islamului politic a generat o presiune suplimentară asupra monarhiei, care a încetinit reformele politice. Partidul islamist Umma, cunoscut anterior ca Frontul de Acțiune Islamică, a câștigat teren în fața guvernului iordanian, solicitând o reacție mai fermă la încălcările teritoriale ale Israelului.
Concluzie
Întreaga situație subliniază tensiunile crescânde dintre Iordania și Israel, cu implicații semnificative pentru stabilitatea regiunii și pentru relațiile internaționale, în contextul unei comunități musulmane globale mai largi.
