Poziția UDMR asupra noii legi a salarizării
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că formațiunea sa poate susține noua lege a salarizării personalului bugetar doar dacă aplicarea acesteia nu va duce la scăderea veniturilor.
Liderul UDMR atrage atenția că actuala variantă a proiectului ar putea însemna salarii mai mici pentru anumite categorii din educație, sănătate și administrația publică, chiar dacă diferențele ar urma să fie compensate temporar printr-un spor.
Adoptarea legii este unul dintre jaloanele din PNRR, iar România riscă să piardă 770 de milioane de euro. Kelemen Hunor a vorbit despre noua lege a salarizării la Cluj-Napoca, unde a participat la Zilele Culturale Maghiare.
Președintele UDMR a explicat că România se află acum sub presiunea termenelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost amânată în repetate rânduri.
Legea ar fi trebuit adoptată inițial până la sfârșitul anului 2023, însă proiectul nu a fost finalizat, iar neîndeplinirea jalonului pune acum în pericol fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro.
Liderul UDMR consideră că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, în condițiile în care actualul sistem a generat diferențe importante între diverse categorii profesionale plătite de la buget. Susținerea formațiunii sale depinde însă de efectele concrete pe care noua grilă le va avea asupra veniturilor.
„Eu insist foarte ferm ca veniturile să nu scadă. Putem susține legea doar dacă nu există o scădere a veniturilor”, a declarat Kelemen Hunor.
Una dintre problemele identificate de UDMR în cea mai recentă variantă a proiectului privește noile încadrări din educație, sănătate și administrația publică. Pentru unele categorii de angajați, aplicarea noii grile ar conduce la salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată.
Diferența ar urma să fie acoperită temporar printr-un spor, însă Kelemen Hunor contestă această soluție. În opinia sa, unui profesor cu 25 de ani de experiență nu i se poate transmite, prin noua grilă, că munca sa valorează mai puțin, pentru ca diferența față de venitul actual să fie apoi acoperită printr-un adaos separat.
Există și alte necunoscute legate de mecanismul de compensare. Nu este clar pentru cât timp ar urma să fie acordată diferența și nici dacă aceasta va fi inclusă în baza de calcul pentru pensie.
O altă dificultate este spațiul bugetar limitat. Varianta negociată cu sindicatele ar presupune cheltuieli suplimentare peste nivelul permis de actualul cadru financiar.
Din acest motiv, Kelemen Hunor susține că adoptarea noii legi trebuie însoțită de o explicație clară privind sursa banilor necesari aplicării ei. UDMR nu susține nici majorarea taxelor pentru finanțarea noii grile de salarizare și nici diminuarea suplimentară a fondurilor destinate investițiilor.
Noua lege ar modifica și modul în care sunt remunerați aleșii locali. Potrivit calculelor UDMR, primarii localităților mici ar urma să beneficieze de noul sistem, în timp ce unii edili ai municipiilor ar putea pierde la venituri.
Kelemen Hunor a indicat, între exemple, situațiile primarilor din Satu Mare, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc. În esență, noua grilă ar reduce o parte dintre diferențele existente în sistem, apropiind categoriile salariale inferioare de cele superioare.
Efectul ar putea fi însă o diminuare a veniturilor pentru anumite funcții aflate în zona medie și mediu-superioară a grilei. Pentru UDMR, aceasta rămâne linia roșie a negocierilor.
Formațiunea acceptă necesitatea reformării sistemului și adoptarea unei noi legi a salarizării, inclusiv în contextul obligațiilor asumate prin PNRR, dar condiționează votul de menținerea veniturilor actuale ale angajaților: „Putem susține legea doar dacă nu există o scădere a veniturilor”.
