Progresele tehnologice și provocările gestionării lor
Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, a declarat că adaptarea instituțională și organizațională la progresul tehnologic implică un proces de învățare care nu se desfășoară instantaneu. El a subliniat că tehnologia avansează adesea mai repede decât capacitatea societății de a o gestiona, ceea ce poate duce la riscuri sistemice. Dacă productivitatea generată de tehnologie crește mai rapid decât capacitatea societății de a identifica riscurile și de a reglementa, pot apărea probleme grave.
Impactul inteligenței artificiale asupra economiei
Badea a menționat necesitatea de a analiza cu atenție viteza cu care progresele tehnologice influențează modul în care societatea își adaptează guvernanța și regulile. El a făcut referire la dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) și la importanța susținerii acesteia prin fonduri semnificative, care ar trebui să fie obținute de pe piețele de capital sau de pe piața bancară. Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) este un pas important în reglementarea tehnologiilor digitale emergente, având în vedere că Uniunea Europeană a instituit un cadru legislativ amplu în acest domeniu.
Provocările și oportunitățile dezvoltării AI
Conform lui Badea, AI va accelera semnificativ dezvoltarea economică, dar va aduce și riscuri specifice. Este esențial să investigăm capacitatea societății de a adapta regulile de guvernanță și principiile etice. AI Act prevede obligații diferențiate în funcție de gradul de risc al sistemelor de inteligență artificială, impunând standarde riguroase pentru aplicațiile cu risc ridicat, cum ar fi evaluarea bonității persoanelor fizice. De asemenea, reglementările acordă o atenție sporită responsabilității utilizării tehnologiilor și menținerii unui nivel adecvat de supraveghere umană.
Finanțarea dezvoltării AI și sustenabilitatea datoriei publice
Badea a subliniat importanța identificării impactului pe care introducerea pe scară largă a tehnologiilor AI îl va avea asupra sustenabilității datoriei publice și asupra productivității. El a indicat că, deși inițial AI ar putea contribui la o creștere a datoriei publice, aceasta ar putea finanța capitalul productiv necesar pentru a face datoria sustenabilă. Investițiile publice în AI ar putea avea un multiplicator fiscal ridicat, contribuind astfel la creșterea economică.
Riscurile și beneficiile utilizării AI
Badea a avertizat că, într-o economie globală deja îndatorată, ajustarea prin austeritate este dificilă. Alternativa constă în dezvoltarea potențialului de creștere prin creșterea capacității productive. Aceasta ar putea conduce la o stabilizare sau chiar reducere a datoriei publice, pe măsură ce productivitatea crește. Totuși, există riscuri asociate cu proiectele de AI care nu sunt viabile, iar evaluarea dimensiunii multiplicatorului fiscal este crucială.
Cultura organizațională și gestionarea riscurilor
Badea a pledat pentru dezvoltarea controlată a tehnologiei și a unei culturi organizaționale care să permită exploatarea produselor fără a afecta infrastructurile critice. Este important să dezvoltăm o cultură organizațională care să gestioneze eficient riscurile. Investițiile în guvernanță și capacitatea de gestionare a riscurilor nu ar trebui privite doar ca obligații, ci ca investiții complementare progresului tehnologic.
Concluzie
În concluzie, dezvoltarea tehnologiilor pe bază de inteligență artificială aduce atât oportunități economice, cât și riscuri semnificative, iar gestionarea eficientă a acestora este esențială pentru asigurarea unui viitor sustenabil și prosper.
