Lupta pentru Tezaurul de la Moscova
Senatorul PSD Titus Corlățean a anunțat că demersul inițiat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pentru readucerea pe agenda europeană a problemei Tezaurului României de la Moscova a avansat, trecând de primele etape procedurale. Comisia juridică a APCE urmează să desemneze un raportor pentru acest dosar.
Obiectivul demersului
Corlățean a declarat că obiectivul este elaborarea unui raport european privind Tezaurul trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial, care nu a fost restituit integral României. De asemenea, se caută modalități de recuperare a patrimoniului. Senatorul a lansat la Strasbourg ideea dezbaterii subiectului Tezaurului României, nerestituit nici de autoritățile sovietice, nici de cele ale Federației Ruse, la mai bine de un secol de la acel moment.
Inițiativa și semnăturile
Inițiativa a fost pregătită împreună cu deputatul USR Iulian Bulai, amândoi membri ai delegației României la APCE. Moțiunea depusă, intitulată „Restitution of the Romanian Treasure withheld by the Russian Federation”, a fost înregistrată la 24 iunie 2026, având 25 de semnatari din România, Turcia, Bulgaria, Irlanda, Monaco, Polonia, Macedonia de Nord, Estonia, Ucraina, Regatul Unit, Slovacia, Croația, Grecia, Franța, Suedia și Țările de Jos.
Stadiul demersului
Corlățean a afirmat că demersul a trecut de primele filtre procedurale și a fost direcționat către Comisia juridică a APCE pentru desemnarea unui raportor. Procedura pentru depunerea candidaturilor la poziția de raportor a fost lansată pe 30 septembrie, iar desemnarea ar urma să aibă loc în decembrie.
Cooperarea cu instituțiile românești
Corlățean a subliniat importanța cooperării Ministerului Afacerilor Externe și a Băncii Naționale a României în acest demers, menționând că aceste instituții dețin documentația istorică referitoare la Tezaur. Fostul ministru de Externe a abordat problema și în timpul mandatului său, inclusiv în discuții cu oficiali ruși.
Contextul istoric al Tezaurului
Tezaurul României a fost trimis în Rusia în două transporturi, în 1916 și 1917, în contextul Primului Război Mondial. Banca Națională a României consemnează că evacuarea a fost efectuată în decembrie 1916 și în vara anului 1917, iar după instaurarea regimului bolșevic, Tezaurul a fost confiscat. O parte dintre bunuri au fost restituite în 1935 și 1956, dar rezerva de aur a BNR nu a fost returnată.
Rezoluția Parlamentului European
Pe 14 martie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind restituirea Tezaurului României, subliniind că acesta include 91,5 tone de aur, colecții regale, monede rare și bunuri culturale. Rezoluția afirmă că România are o revendicare juridică asupra bunurilor depuse în Rusia și că există documente care stabilesc obligația restituirii acestora.
Critici politice și apeluri la acțiune
Corlățean a criticat coaliția de dreapta PNL-USR-UDMR pentru absența mențiunii problemei Tezaurului în programul de guvernare, considerând-o o „greșeală impardonabilă”. Senatorul PSD a cerut o abordare mai serioasă și o implicare mai activă a autorităților române pentru a sensibiliza opinia europeană asupra acestui subiect esențial.
Concluzie
Demersurile elaborate de Titus Corlățean și Iulian Bulai la APCE reflectă o preocupare continuă pentru recuperarea Tezaurului României, având potențialul de a internaționaliza această problemă și de a atrage atenția asupra injustiției istorice care afectează patrimoniul național.
