Motivele interdicției virajului la stânga
Virajul la stânga pare o manevră obișnuită pentru majoritatea șoferilor, însă experții în siguranță rutieră spun că este una dintre cele mai periculoase.
Din acest motiv, tot mai multe orașe din lume aleg să îl interzică sau să îl limiteze în anumite intersecții și la anumite ore. Rezultatele arată un trafic mai fluent, mai puține accidente și un consum redus de combustibil.
Profesorul Vikash V. Gayah, specialist în ingineria transporturilor la Penn State University, explică într-o analiză publicată de The Conversation de ce această măsură poate avea efecte atât de importante.
„Atunci când virezi la stânga, trebuie să traversezi traficul din sens opus. Dacă estimezi greșit momentul potrivit, poți lovi sau poți fi lovit de un vehicul care vine din față. Este unul dintre cele mai periculoase tipuri de accidente”, a explicat profesorul Gayah.
În țările în care circulația se desfășoară pe partea dreaptă, un viraj la stânga complică traficul. Șoferul trebuie să urmărească mașinile care vin din sens opus, dar și pietonii și bicicliștii. Astfel, într-o singură manevră apar mai multe puncte de risc decât în cazul unui viraj la dreapta. În plus, o mașină care așteaptă câteva secunde pentru a găsi un moment sigur poate bloca rapid coloana din spate, iar efectul se transmite în întreaga intersecție.
Pentru a reduce aceste probleme, specialiștii recomandă alternative precum continuarea deplasării înainte și efectuarea unui viraj la dreapta mai târziu sau folosirea unor zone special amenajate pentru întoarcere. Chiar dacă traseul devine cu câteva sute de metri mai lung, timpul total petrecut în trafic poate fi mai mic.
„Deși șoferii parcurg uneori o distanță puțin mai mare, intersecțiile fără viraje la stânga pot prelua mai multe vehicule. Astfel, timpul de așteptare se reduce și, în final, ajungi mai repede la destinație”, explică profesorul Gayah.
Acest lucru este posibil deoarece semafoarele au nevoie de mai puține faze dedicate, iar intersecțiile pot gestiona un număr mai mare de vehicule într-un interval mai scurt.
Un exemplu cunoscut este compania americană de curierat UPS. De peste un deceniu, sistemul informatic al companiei planifică traseele astfel încât șoferii să evite, pe cât posibil, virajele la stânga. Strategia a dus la economisirea a milioane de litri de combustibil în fiecare an, la reducerea emisiilor de CO₂ și la scăderea numărului de accidente.
Modelul a fost analizat inclusiv de autoritățile responsabile de infrastructura rutieră. Potrivit profesorului Gayah, reducerea timpului în care motoarele funcționează la ralanti și evitarea accelerărilor repetate contribuie la un consum mai mic de carburant.
„Studiile noastre au arătat că vehiculele consumă cu aproximativ 10–15% mai puțin combustibil pe cursă atunci când sunt eliminate virajele la stânga, chiar dacă traseele sunt ușor mai lungi”, a precizat specialistul.
Restricțiile privind virajele la stânga sunt deja aplicate în orașe precum New York, Salt Lake City și San Francisco, unde în unele intersecții manevra este permisă doar în anumite intervale orare sau este interzisă complet.
În statul Michigan este folosit de zeci de ani sistemul numit „Michigan Left”. În loc să vireze direct la stânga, șoferii merg înainte, efectuează un viraj în U într-o zonă special amenajată, iar apoi fac dreapta. Studiile realizate de autoritățile americane au arătat că această soluție reduce semnificativ numărul accidentelor grave din intersecții.
Măsura nu este însă privită pozitiv de toată lumea. Unii șoferi consideră că sunt obligați să parcurgă distanțe mai mari și nu văd avantajele aduse de această strategie. În plus, aplicarea ei este dificilă în zonele unde nu există spații suficiente pentru întoarcere.
Specialiștii recomandă ca astfel de restricții să fie introduse doar în intersecțiile în care studiile de trafic demonstrează beneficii clare.
Pe măsură ce traficul urban devine tot mai aglomerat, limitarea virajelor la stânga este tot mai des luată în calcul ca soluție pentru fluidizarea circulației, inclusiv în marile orașe din România. Totuși, un obstacol important îl reprezintă infrastructura, deoarece străzile sunt, în multe cazuri, mai înguste decât cele din Statele Unite, ceea ce reduce posibilitățile de amenajare a zonelor pentru întoarcere.
