Mihai Ghigiu, propus pentru conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene
Mihai Ghigiu, propus pentru conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), anunță că își va începe mandatul cu un audit intern și o evaluare a modului în care România utilizează fondurile europene.
Social-democratul vrea să identifice cauzele întârzierilor în efectuarea plăților și cere guvernului condus de Ilie Bolojan să explice cum a administrat această situație.
Ministrul propus pentru portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene și-a prezentat prioritățile pentru perioada următoare, punând accent pe accelerarea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană și pe recuperarea întârzierilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ghigiu consideră că finanțările europene trebuie să rămână esențiale pentru România, în special în actualul context economic. Acesta a subliniat necesitatea continuării investițiilor în unități de învățământ, spitale, drumuri, căi ferate și proiecte derulate de autoritățile locale.
„Fondurile europene trebuie să rămână o prioritate pentru România”, a transmis Mihai Alexandru Ghigiu.
Una dintre primele măsuri pe care Mihai Ghigiu intenționează să le adopte după preluarea ministerului este verificarea situației fondurilor europene atrase în actuala perioadă de finanțare.
Evaluarea ar urma să stabilească stadiul implementării proiectelor și să identifice soluții pentru îmbunătățirea modului în care sunt gestionate investițiile.
„Voi urmări optimizarea implementării și identificarea de noi oportunități de investiții care pot fi finanțate din fonduri europene. Totodată, voi dispune un audit intern”, a scris Ghigiu pe Facebook.
Ministrul propus intenționează să analizeze și motivele pentru care unele plăți către beneficiarii finanțărilor europene au înregistrat întârzieri. Printre aspectele care vor fi verificate se numără și posibilitatea ca personalul ministerului să fi fost suprasolicitat.
În acest context, Ghigiu a solicitat explicații Executivului condus de Bolojan privind administrarea problemelor apărute.
„Guvernul demis, condus de Ilie Bolojan, trebuie să explice cum a gestionat această situație”, a afirmat ministrul propus.
Un alt obiectiv important pentru noul ministru este asigurarea respectării cerințelor necesare pentru ca România să poată încasa integral sumele pe care le mai are de primit, în limitele termenelor și condițiilor stabilite la nivel european.
Pentru atingerea acestui obiectiv, personalul ministerului ar urma să accelereze pregătirea documentației și transmiterea clarificărilor cerute de Comisia Europeană.
În cazul investițiilor aflate în pericol de a nu fi finalizate, Ghigiu propune o analiză individuală pentru stabilirea proiectelor care pot continua și a variantelor de finanțare disponibile.
Deciziile vor avea în vedere progresul lucrărilor, beneficiile pe care le pot aduce investițiile și resursele financiare existente.
Ghigiu intenționează să introducă proceduri mai simple în gestionarea programelor europene aflate în derulare și să urmărească mai atent întârzierile care afectează implementarea investițiilor.
Pentru soluționarea problemelor, vor fi desemnați responsabili și stabilite termene precise.
În același timp, proiectele considerate importante ar urma să fie gestionate de echipe dedicate, pentru a permite accelerarea lucrărilor și a etapelor administrative.
Ministrul propus a insistat și asupra necesității unei colaborări mai bune între departamentele instituției și beneficiarii fondurilor europene.
„Un minister eficient înseamnă echipe care comunică între ele și cu beneficiarii”, a transmis acesta.
Pe lista priorităților prezentate de Mihai Ghigiu se află și accelerarea Programului Tranziție Justă, prin sprijinirea companiilor, finanțarea investițiilor și dezvoltarea programelor de pregătire profesională.
Acesta a atras atenția asupra nevoii de locuri de muncă și de alternative economice durabile pentru populația județelor incluse în program, în condițiile schimbărilor prin care trec industriile locale.
Totodată, Ghigiu dorește intensificarea pregătirilor pentru Planul de Parteneriat Național și Regional aferent perioadei 2028–2034.
La elaborarea acestuia ar urma să participe autoritățile locale, agențiile de dezvoltare regională, universitățile și reprezentanții mediului de afaceri.
„România trebuie să aibă proiecte bine pregătite atunci când se deschid noile oportunități de finanțare”, a precizat Ghigiu.
Ministrul propus a anunțat și că intenționează să prezinte periodic informații despre sumele europene atrase de România, investițiile pentru care au fost eliminate blocajele și dificultățile care nu au fost încă rezolvate.
„Fiecare euro atras trebuie să se regăsească într-o investiție finalizată, într-un serviciu public mai bun sau într-o oportunitate concretă pentru cei care trăiesc și muncesc în România”, a conchis acesta.
