Progresele de la Cernavodă și eficiența scăzută a intervențiilor
În august, Radu Miruță anunța „vești bune” legate de intervențiile la centrala de la Cernavodă, raportând câțiva centimetri câștigați. Cu toate acestea, un raport recent al Comitetului interministerial Bala evidențiază o „eficiență redusă” a barjelor scufundate și un efect anulat de scăderea naturală a debitului Dunării. În prezent, ambele reactoare ale centralei sunt oprite, iar costurile intervențiilor nu au fost încă centralizate, fiind estimate la zeci de milioane de lei.
Detalii despre raportul privind intervențiile
Raportul acoperă perioada iulie-15 octombrie 2026 și este în etapa finală de redactare, fără să fie adoptat încă. Obiectivul principal al intervențiilor a fost asigurarea apei necesare centralei în contextul unei secete severe. Într-o comunicare din 11 octombrie, Nuclearelectrica a anunțat că ambele unități rămân în stare oprită, iar reluarea producției depinde de nivelul apei din Dunăre.
Evaluarea eficienței barjelor
Barjele au fost scufundate controlat pe 7 și 8 august pentru a dirija o parte din apă către Dunărea Veche. Conform raportului, intervenția a avut o eficiență redusă, cu câteva câteva câștiguri de 1-3 cm, iar efectul acestora a fost anulat de scăderea naturală a debitului.
Mesajele optimiste ale autorităților
La începutul intervențiilor, Radu Miruță a anunțat o creștere a nivelului apei cu doi centimetri, estimând un câștig net de patru centimetri. Pe 9 august, după lucrările de dragare, acesta a raportat un câștig de 8 cm, echivalent cu cel puțin 9 zile suplimentare de funcționare pentru Unitatea 2.
Limitările soluțiilor propuse
Printre soluțiile analizate s-a numărat și realizarea unui epiu de 150 de metri, dar efectul acestei variante a fost considerat insuficient. Extinderea propusă nu a fost realizabilă în timpul limitat pentru intervenția de urgență. Raportul subliniază că valorile hidrologice din 2026 nu au fost anticipate de studii anterioare.
Costurile intervențiilor
Impactul asupra producției de electricitate
Problema apei de la Cernavodă are implicații directe asupra producției de electricitate, cu ambele reactoare oprite. Nuclearelectrica a asigurat că situația nu prezintă risc pentru securitatea nucleară, având sisteme de răcire redundante. Compania utilizează această perioadă pentru mentenanță și identificarea soluțiilor pe termen mediu și lung, cu reluarea activității condiționată de revenirea nivelului apei din Dunăre.
Concluzie
Intervențiile de la Cernavodă, deși inițial optimiste, au demonstrat o eficiență scăzută, afectând semnificativ producția de electricitate și generând costuri estimate ridicate, ceea ce ridică întrebări asupra gestionării resurselor în condiții de secetă severă.
