Nicușor Dan, acuzat de neîndeplinirea obligațiilor constituționale
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a afirmat că președintele Nicușor Dan încalcă o obligație constituțională prin neindicarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru, la 28 de zile de la consultările cu partidele parlamentare. Neacșu consideră că întârzierea a depășit marja de apreciere a președintelui, devenind o „omisiune constituțională gravă”.
Obligația de desemnare a premierului
Conform articolului 103 alineatul (1) din Constituția României, „Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru” după consultarea partidelor. Neacșu subliniază că formularea este imperativă, ceea ce înseamnă că președintele are obligația de a finaliza procedura printr-o decizie și nu poate amâna desemnarea.
Precedentul CCR
Pentru a susține că inexistența unui termen expres nu permite amânarea nelimitată, Neacșu invocă Decizia CCR nr. 504/2019, care stipula că „lipsa unui text în Legea fundamentală care să instituie un termen imperativ nu poate fi interpretată ca o justificare pentru tergiversarea îndeplinirii acestei obligații constituționale”. CCR a constatat atunci un conflict juridic și a decis că președintele trebuia să emită decretele respective „de îndată”. Neacșu consideră că raționamentul poate fi aplicat și în cazul desemnării unui premier.
Condiționările lui Nicușor Dan
Președintele a afirmat că partidele trebuie să ajungă la un acord parlamentar înainte de a desemna un candidat. Neacșu contestă această condiție, argumentând că președintele nu poate condiționa desemnarea de existența unei majorități sau de susținerea formală a partidelor. El citează o opinie separată a judecătoarelor Livia Doina Stanciu și Elena-Simina Tănăsescu, care arată că procedura de desemnare nu prevede o astfel de exigență.
Sesizarea Curții Constituționale
Neacșu sugerează că întârzierea desemnării reflectă o utilizare necorespunzătoare a procedurii prevăzute de articolul 103, care ar trebui să conducă la formarea unui nou Guvern. Pe lângă președintele României, Curtea Constituțională poate fi sesizată și de președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului sau de președintele CSM.
Consecințele blocajului politic
Până la o nouă desemnare, Guvernul demis va continua să funcționeze, având competențe limitate la administrarea treburilor publice. Întârzierea desemnării împiedică reluarea procedurii de învestire și afectează posibilitatea de dizolvare a Parlamentului, care ar putea avea loc după două solicitări de învestitură respinse în 60 de zile.
Concluzie
Neacșu consideră că Curtea Constituțională ar trebui să intervină pentru a obliga președintele să respecte obligațiile constituționale, astfel încât blocajul politic să fie depășit și să se faciliteze formarea unui nou Guvern.
