Planul lui Putin: atacuri din umbră asupra Europei printr-o rețea de sabotori clandestini
Rusia ar fi trecut la o nouă etapă a operațiunilor clandestine desfășurate în Europa, folosind tot mai mult infractori locali și persoane recrutate de la distanță pentru acțiuni de sabotaj. În urma expulzării spionilor ruși de către statele europene după invazia Ucrainei, Moscova ar recurge acum la executanți greu de asociat direct cu Kremlinul, inclusiv pentru atacuri vizând industria europeană de apărare, conform unei analize UnHerd.
Strategia post-invazie
Strategia Rusiei s-ar fi conturat după februarie 2022, când expulzarea agenților ruși a afectat grav infrastructura de informații a Moscovei în afara granițelor. Serviciile ruse ar fi compensat aceste pierderi prin recrutarea de la distanță a unor persoane dispuse să execute diverse misiuni. Aplicațiile de mesagerie permit transmiterea ordinelor fără ca executanții să cunoască întreaga structură din spatele operațiunilor.
Obiectivele acțiunilor de sabotaj
Acțiunile atribuite Rusiei nu urmăresc doar provocarea de pagube materiale, ci și afectarea capacității statelor europene de a furniza armament Ucrainei și erodarea sprijinului politic și public pentru acest ajutor. Intensificarea acestor operațiuni coincide cu vizita premierului britanic Andy Burnham la Kiev, unde acesta a promis creșterea capacității Ucrainei de a fabrica rachete cu rază lungă de acțiune.
Miză pe termen lung și evaluarea punctelor vulnerabile
Operațiunile clandestine ar putea avea o miză pe termen lung, cu scopul de a identifica punctele vulnerabile ale infrastructurii critice din Europa și de a observa reacțiile autorităților în situații de criză. Aceste atacuri rămân sub nivelul care ar putea activa Articolul 5 al NATO, complicând astfel răspunsul occidental. În timp ce Polonia și țările baltice cer o reacție fermă, Germania și Italia adoptă o abordare mai prudentă.
Amploarea operațiunilor rusești
Operațiunile atribuite Moscovei au evoluat de la vandalizarea monumentelor către incendieri și planuri de asasinat. Kremlinul ar fi vizat inclusiv personalități politice, iar recent, ar fi pregătit asasinarea unui cetățean american, ceea ce ar putea genera o confruntare directă cu Washingtonul.
Rețea de executanți ieftini și greu de asociat
Moscova continuă să folosească instrumente de destabilizare și își adaptează constant metodele în funcție de reacția statelor occidentale. Acțiunile împotriva obiectivelor civile europene sunt percepute ca represalii pentru sprijinul oferit de statele europene Ucrainei. Dificultatea principală pentru serviciile occidentale constă în a dovedi legătura directă dintre sabotori și Kremlin, având în vedere că persoanele recrutate pot acționa doar pentru bani, ceea ce permite Moscovei să nege implicarea.
Concluzie
În absența unei reacții comune din partea Occidentului, Kremlinul are motive să continue această formă de confruntare cu Europa, exploatând vulnerabilitățile infrastructurii critice și generând tensiuni interne care ar putea submina sprijinul pentru Ucraina.
