Ploile torențiale din România
Aversele abundente din ultimele săptămâni nu au fost suficiente pentru a salva fluviul: nivelul Dunării în România continuă să scadă dramatic, atingând cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii. Cauza principală nu este vremea locală, ci seceta extremă care a pârjolit aproape întregul bazin hidrografic al fluviului.
Dunărea, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, își colectează apa dintr-un bazin hidrografic de aproape 820.000 de kilometri pătrați, care se întinde pe teritoriul a 19 state europene. Debitului său depinde în mare măsură de cantitatea de apă adusă de afluenții din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, înainte ca fluviul să intre în România.
În ultimele luni, mare parte din aceste țări s-au confruntat cu valuri succesive de caniculă și un deficit accentuat de precipitații. Seceta a redus semnificativ debitele principalilor afluenți ai Dunării, iar acest lucru se resimte acum și pe sectorul românesc al fluviului, notează Meteoplus.
Situația contrastează cu cea din România, unde luna iulie a fost una dintre cele mai ploioase din ultimii ani. În multe regiuni din sudul țării s-au acumulat peste 100-150 de litri pe metrul pătrat, însă aceste precipitații nu pot compensa lipsa apei venite din amonte.
Potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va scădea ușor până la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă. Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s, și foarte apropiată de minimul istoric înregistrat în 1985, când debitul a fost de 1.400 mc/s.
Nivelul foarte scăzut al fluviului afectează deja navigația, ecosistemele acvatice și producția de energie. În unele sectoare au apărut bancuri de nisip care reduc adâncimea șenalului navigabil.
Pentru sistemul energetic de la Cernavodă, autoritățile pregătesc măsuri pentru a asigura un debit suficient pe Dunărea Veche. Una dintre soluțiile analizate este scufundarea a patru barje la bifurcația dintre brațul Bala și Dunărea Veche, astfel încât o parte din apa fluviului să fie redirecționată către sectorul care alimentează centrala nucleară.
Hidrologii estimează că debitul Dunării se va menține în jurul valorii de 1.450 mc/s până în jurul datei de 10-12 august. Ulterior, în funcție de precipitațiile prognozate în bazinul superior al fluviului, în special în Austria, este posibilă o creștere treptată a debitelor în a doua parte a lunii august.
Specialiștii subliniază că situația actuală demonstrează caracterul european al Dunării: evoluția nivelului fluviului depinde de condițiile meteorologice din întregul bazin hidrografic, nu doar de vremea din România. Chiar dacă la noi plouă abundent, lipsa precipitațiilor din țările aflate în amonte continuă să țină Dunărea la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.
