Deficit Energetic în România
România se îndreaptă spre o perioadă dificilă pentru Sistemul Energetic Național, având în vedere scenariul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă, planificată pentru 12 august 2026. Aceasta ar însemna pierderea a aproximativ 1.400 MW de producție constantă, o sursă critică de energie care funcționează independent de condițiile meteorologice, conform expertului Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Impactul Opririi Centralei de la Cernavodă
Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă, programată pentru 2 zile, este determinată de scăderea debitului Dunării și a fost anunțată de Ministerul Energiei, care a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate. Această decizie vine într-un moment în care, la ora 20:00, consumul populației este ridicat, iar producția de energie din surse regenerabile se diminuează rapid.
Analiza Impactului asupra Producției Energetice
Estimările lui Chisăliță indică faptul că, fără energia nucleară, producția internă la ora 20:00 ar scădea la 4.150–4.300 MW, din care hidro: 1.000–1.400 MW, gaze: 1.300–1.700 MW, cărbune: 900–1.200 MW, eolian: 200–700 MW, fotovoltaic: 100–400 MW, și nuclear: 0 MW. În zilele caniculare, consumul ar putea depăși 8.000 MW, ceea ce ar necesita importuri de 2.500–2.600 MW, reprezentând aproape 60% din producția internă rămasă.
Provocările Importurilor Energetice
România se confruntă cu o competiție acerbă pentru energie, având în vedere că statele din vecinătate, precum Ungaria și Serbia, caută aceeași resursă. Capacitățile de import sunt limitate de deficitul din aceste țări, iar importul tehnic nu garantează disponibilitatea energiei. Chisăliță subliniază că, în perioadele de vârf, România a importat deja aproximativ 2.000 MW, iar nivelul realist de import rămâne la cca 2.300 MW.
Economisirea Voluntară și Limitările Sale
Reducerea voluntară a consumului este estimată la 170–300 MW, însă aceasta nu poate compensa deficitul major. Chisăliță afirmă că România nu poate acoperi un gol de peste 1.000 MW doar prin măsuri de economisire, cum ar fi reducerea consumului de energie în instituții sau solicitarea populației să limiteze utilizarea electrocasnicelor.
Zile Critice pentru Sistemul Energetic
Intervalul critic pentru deficitul energetic se așteaptă să apară între orele 19:30 și 22:00, când producția fotovoltaică dispare complet, iar consumul rămâne ridicat. Chisăliță consideră că, în scenariul în care ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, România nu poate echilibra sistemul doar prin importuri și economisire.
Concluzie
În concluzie, oprirea centralei nucleare de la Cernavodă ar putea duce România într-o criză energetică severă, cu un deficit de 1.000–1.200 MW, care ar necesita măsuri administrative de reducere a consumului pentru a evita deconectările necontrolate ale unor consumatori.
