Rețelele USR în Guvern
PSD a adus în atenție o serie de numiri controversate ale membrilor USR în funcții de conducere în cadrul companiilor de stat, evidențiind sistemul „Pile-Cunoștințe-Relații” pe care USR l-a criticat în trecut. După revenirea la guvernare, USR a numit zeci de persoane în funcții bine remunerate, contrar principiilor pe care le susținea în opoziție.
Numărul și veniturile persoanelor numite
Conform PSD, în companiile din subordinea Ministerului Economiei, USR a numit 32 de persoane în 38 de poziții din consiliile de administrație, având un venit total de aproximativ 276.000 de lei pe lună. Printre acestea se numără:
- Nicu Fălcoi, fost parlamentar USR, cu un venit lunar de 24.000 de lei din consiliile de administrație.
- Adriana Miron, condamnată penal, care câștigă aproape 20.000 de lei lunar din funcții de administrator special.
- Ion Daniel Popescu, cu 22.000 de lei lunar din poziții în consiliile de administrație.
- Aurora-Speranța Munteanu, pensionară, numită administrator special cu un venit lunar de 17.000 de lei.
Companii și indemnizații
USR a numit oameni în aproape toate funcțiile consiliilor de administrație ale unor companii, cum ar fi:
- Societatea Națională de Radiocomunicații, unde 6 din 7 membri sunt numiți de USR, cu o indemnizație de 14.000 de lei fiecare.
- Societatea Națională a Apelor Minerale, unde toți membrii CA sunt din USR.
Exemple de numiri și indemnizații
Lista persoanelor numite de USR include și persoane care ocupă simultan mai multe funcții:
- Nicu Fălcoi: Uzina Mecanică Cugir (17.000 lei) și Mecanica Orăștie (3.500 lei).
- Ion Daniel Popescu: Uzina Mecanică București (15.000 lei) și Sanevit (7.000 lei – companie în faliment).
- Adriana Miron: Pirochim Victoria (1.700 lei) și IOR SA (18.000 lei).
- Mihai Ghinescu: Carfil SA (15.000 lei) și Ape Minerale (3.900 lei).
- Corneliu Vișoianu: director general la Uzina Mecanică Plopeni și membru la Societatea Națională de Radiocomunicații (14.000 lei).
Concluzie
Numirile controversate ale USR în funcții cheie, în ciuda criticilor anterioare, subliniază un dublu standard în abordarea integrității și transparenței în administrația publică. Acest fenomen ridică întrebări privind etica și responsabilitatea în gestionarea resurselor statului.
