Experiment medical realizat de inteligența artificială
Un experiment medical inovator a fost efectuat de un sistem de inteligență artificială în noaptea de 27 spre 28 octombrie. Acesta a implicat un ac ghidat de deciziile unui algoritm care a fost introdus în creierul unui șoarece cu epilepsie pentru a-i administra un tratament genetic complex.
Contextul experimentului
Compania Biotech Exin Therapeutics din San Francisco, care are doar 9 angajați, își propune să dezvolte terapii genetice pentru boli cerebrale grave. Algoritmul a avut la dispoziție un tabel cu 19 tratamente posibile și a fost responsabil de selectarea și administrarea tratamentului. Intervenția chirurgicală a fost efectuată cu ajutorul unui dispozitiv motorizat dotat cu camere, iar deschiderea craniului a fost realizată de un chirurg uman, deoarece inteligența artificială nu este autorizată să efectueze această procedură.
Deciziile algoritmului
Algoritmul a selectat un tratament care întărește GABA, o moleculă esențială în calmarea activității neuronale. Acesta a calculat ținta de injectare, bazându-se pe trei articole științifice, vizând cortexul entorinal lateral. Volumul injectat a fost de 250 nanolitri, o cantitate mică comparativ cu o picătură obișnuită de apă.
Probleme întâmpinate în timpul procedurii
În timpul injecției, un operator a monitorizat zona de intrare pentru eventuale sângerări. Totuși, la un moment dat, algoritmul a calculat o țintă de injectare la 34 mm pe axa Y, în timp ce dispozitivul putea avansa doar până la 30 mm. Algoritmul a refuzat să se miște, argumentând că acul nu a părăsit punctul zero și că nu va mai încerca. Aceasta a dus la necesitatea resetării punctului zero, dar algoritmul a continuat să refuze sarcina.
Consecințele și concluziile
Șoarecele a avut o recuperare bună după intervenție, dar efectul asupra crizelor epileptice rămâne necunoscut, deoarece nu au fost măsurate datele relevante. Aceasta ridică întrebări importante despre eficiența algoritmilor în luarea deciziilor medicale și despre limitele pe care trebuie să le impunem în aceste situații. Experimentul a demonstrat capacitatea unui agent de a lua decizii în laborator, dar și limitările acestuia în fața inconsecvențelor.
Acest incident subliniază necesitatea de a analiza cum și cât de multă autonomie putem oferi algoritmilor în procesele medicale, având în vedere riscurile și implicațiile posibile.
