Starea infrastructurii rutiere din România
Din cei 132,4 km de autostradă care urmează să fie finanțați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar 45,9 km vor fi finalizați până pe 31 august, termen limită. Restul de 86,5 km sunt prevăzuți să fie finalizați până la sfârșitul anului, conform autorităților. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a declarat că se va plăti prin PNRR doar pentru lucrările finalizate până pe 31 august, iar restul vor fi acoperite din bugetul de stat.
Proiecte rutiere în întârziere
Asociația Pro Infrastructura, care monitorizează lucrările, își exprimă scepticismul cu privire la finalizarea acestor proiecte, avertizând că, fără finanțare europeană, lucrările vor suferi întârzieri semnificative. Dintre cele trei tronsoane rutiere finanțate prin PNRR, două nu vor putea fi finalizate până pe 31 august 2026, dată la care se opresc finanțările prin acest mecanism european.
Detalii despre tronsoane
Unul dintre tronsoanele vizate este segmentul Adjud – Bacău din Autostrada Moldovei (A7), care va fi inaugurat pe 31 august sau 1 septembrie. Tronsonul Pașcani – Bacău (A7) și segmentul cu tunelurile dintre Margina și Holdea (autostrada București – Nădlac – A1) sunt așteptate să fie gata la sfârșitul anului, dar acest termen este considerat optimist de către Pro Infrastructura.
Finanțarea PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat pe 28 octombrie 2021, prevede ca România să primească 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde sub formă de granturi. Totuși, finanțarea se va opri pe 31 august 2026. Proiectele rutiere restante includ segmentul Adjud – Bacău, care are 95,9 km, împărțit în trei loturi, și tronsonul V Bacău – Pașcani, de 77,38 km, care este, de asemenea, întârziat.
Critici și perspective
Criticile aduse autorităților se concentrează pe întârzierile lucrărilor. Directorul executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea, a menționat că toate loturile de la nord de Focșani sunt întârziate, iar riscurile de pierdere a finanțării PNRR sunt mari. În cazul în care CNAIR va continua finanțarea din bugetul de stat, se preconizează că aceasta va fi insuficientă pentru a asigura finalizarea lucrărilor în timp util.
Concluzie
Gestionarea proiectelor de infrastructură rutieră din România, în contextul PNRR, rămâne problematică, iar întârzierile majore în realizarea lucrărilor ridică semne de întrebare asupra capacității autorităților de a atinge obiectivele asumate, cu implicații serioase pentru dezvoltarea infrastructurii naționale.
