România în criză energetică
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a avertizat asupra extinderii sărăciei energetice în Europa, subliniind că aceasta este mai gravă decât sugerează statisticile. Se estimează că între 30% și 40% dintre gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia cheltuiesc peste 10% din venituri pentru energie, ceea ce reprezintă un semnal de povară energetică severă.
Contextul sărăciei energetice
Chisăliță a prezentat o analiză în care afirmă că, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 17-22% dintre gospodării ar putea depăși pragul de 10% din venituri alocat cheltuielilor cu electricitatea, gazele naturale și energia termică. „Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat în statistici, dar se simte în fiecare factură plătită”, a declarat el, subliniind că cheltuielile cu energia devin o povară structurală.
Diferențele regionale în Europa
Estimările sugerează că situația este semnificativ mai dificilă în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est comparativ cu statele occidentale. În Bulgaria, România și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuiesc mai mult de 10% din buget pentru energie. Spre deosebire, în Spania și Portugalia, proporția este de aproximativ 20-25%, iar în Finlanda, Danemarca sau Luxemburg, doar 5-10% dintre gospodării se află în această situație.
Sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare
Chisăliță consideră că indicatorii actuali ai Uniunii Europene nu surprind întreaga dimensiune a problemei. „Uniunea Europeană măsoară oficial sărăcia energetică prin indicatori precum incapacitatea de a menține locuința adecvat încălzită, dar acest lucru surprinde doar vârful aisbergului”, a spus el. Multe familii continuă să plătească facturile, dar sacrifică alte cheltuieli esențiale, cum ar fi hrana, sănătatea și educația.
Impactul crizei energetice din 2022-2023
Criza energetică din perioada 2022-2023 a demonstrat fragilitatea gospodăriilor europene în fața șocurilor pe piața energiei. Chisăliță a menționat că, fără intervenții precum schemele de plafonare și sprijin public, proporția celor care depășesc pragul de 10% ar fi fost semnificativ mai mare. Totuși, aceste subvenții nu reprezintă o soluție pe termen lung.
Problema eficienței energetice
Sărăcia energetică este rezultatul mai multor vulnerabilități, inclusiv venituri reduse și locuințe ineficiente energetic. În România, multe locuințe construite înainte de 1990 pierd căldură considerabilă, iar costul încălzirii rămâne ridicat chiar și cu subvenții. Chisăliță afirmă că energia nu este un bun de lux, ci un serviciu esențial pentru o viață decentă.
Consecințele sociale și politice
Chisăliță a prognozat că, în următorii ani, rata populației aflate în risc de sărăcie ar putea crește la 23-25%, alimentată de inflație și volatilități ale prețurilor la energie. O Europă cu o astfel de populație în risc devine mai fragmentată politic și mai vulnerabilă la populism. Presiunea costului vieții și sărăcia energetică pot influența semnificativ dinamica politică din statele membre.
Concluzie
Problema sărăciei energetice în România și în alte state europene necesită o abordare structurală, cu investiții în eficiență energetică și măsuri de protecție socială, pentru a asigura accesul echitabil la un serviciu esențial ca energia.
