România în stare de veghe
Evenimentele recente din localitățile Bușteni, Comarnic și alte zone din Prahova demonstrează că fenomenele naturale devin din ce în ce mai periculoase, iar pregătirea României pentru gestionarea acestor situații este insuficientă. Dr. ing. Cătălin-Vlăduț Popescu, specialist în construcții hidrotehnice și managementul riscului la inundații, subliniază necesitatea unor intervenții extinse pentru a preveni catastrofele provocate de viituri.
Analiza viiturilor recente
Viitura din 19 iulie a afectat peste 20 de gospodării în Bușteni și a avut efecte în zece localități din Prahova, cu peste 40 de case inundate și acumulări de aluviuni pe DN1. Problema nu este doar apa din albie, ci și apa care se scurge rapid de pe versanți, împreună cu eroziunea și transportul de pământ, pietre și deșeuri. Chiar și lucrările hidrotehnice existente pot fi depășite de evenimente extreme sau pot pierde capacitate din cauza colmatării și lipsei de întreținere.
Impactul defrișărilor și al dezvoltării urbane
Defrișările necontrolate agravează problemele legate de viituri, dar nu sunt singura cauză. Viiturile sunt rezultatul unei combinații de factori, inclusiv intensitatea precipitațiilor, starea versanților și utilizarea terenului. În ultimele două decenii, intervențiile pentru combaterea eroziunii solului au dispărut aproape complet, iar expansiunea urbană a dus la construcții în zone vulnerabile, fără o infrastructură corespunzătoare pentru gestionarea apelor.
Reglementări și managementul riscurilor
Popescu afirmă că nu există un risc zero, dar pot fi reduse efectele printr-un management eficient al hazardului, expunerii și vulnerabilității. Trebuie stabilit un nivel acceptabil de risc, iar lucrările de prevenire trebuie realizate și întreținute corespunzător. De asemenea, pregătirea populației este esențială, însă aceasta este actualmente insuficientă, multe persoane fiind surprinse în situații periculoase.
Asigurarea și responsabilitatea în caz de dezastru
Asigurarea obligatorie pentru cutremure, alunecări de teren și inundații este existentă, dar aplicarea legii este deficitară. Numai 2,4 milioane de locuințe din circa 10 milioane sunt asigurate, ceea ce reprezintă sub 25%. Este necesar să se clarifice responsabilitatea între cetățeni, autorități și solidaritatea publică, precum și să se legifereze măsurile de protecție și asigurare în funcție de hărțile de risc.
Nevoia de specialiști în domeniu
Numărul specialiștilor în managementul riscurilor la inundații este în scădere, în pofida creșterii nevoii. Este esențială formarea de ingineri capabili să proiecteze, să exploateze și să întrețină lucrările necesare pentru a face comunitățile mai sigure.
În concluzie, România trebuie să îmbunătățească gestionarea riscurilor legate de inundații prin intervenții proactive și educație a populației, evitând astfel transformarea viiturilor în adevărate dezastre. Aceste măsuri sunt cruciale pentru a asigura un mediu mai sigur și mai rezistent la fenomenele naturale extreme.
