Propunerea legislativă B544/2026
Propunerea legislativă depusă la Senat de Cătălin Fenechiu, Cristian Ghinea și Victoria Stoiciu vizează dezincriminarea consumului de droguri, propunând o abordare extinsă în comparație cu modelele internaționale. Proiectul nu stabilește un prag cantitativ fix pentru droguri, inclusiv cele de mare risc, și transformă în contravenții nu doar posesia, ci și cultivarea, producerea, fabricarea și importul pentru consum propriu. Mecanismul sanitar propus este considerat insuficient comparativ cu modelul portughez.
Detalii despre amendamentele propuse
Proiectul B544/2026 a fost înregistrat la Senat pe 5 octombrie 2026. Articolul 4 prevede că activitățile precum cultivarea, producerea, fabricarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu vor fi considerate contravenții, cu amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei pentru drogurile de mare risc. Proiectul nu specifică un prag cantitativ, stabilind că destinația pentru consum propriu se va evalua de la caz la caz.
Experiențele internaționale: Canada și Portugalia
Canada a implementat un experiment limitat, permițând dezincriminarea posesiei a maximum 2,5 grame de droguri, însă a revenit asupra acestei măsuri după 16 luni din cauza creșterii consumului vizibil în public. Evaluările au arătat că, deși contactul cu sistemul penal a scăzut, nu s-au observat schimbări semnificative în supradoze sau accesarea tratamentului.
În Portugalia, dezincriminarea a fost acompaniată de măsuri de tratament și evaluare a consumatorilor, având un model administrativ integrat. Totuși, recentele date arată o creștere a deceselor prin supradoză, iar problemele legate de consumul de cocaină sunt tot mai vizibile.
Critica propunerii românești
Proiectul românesc B544/2026 oferă o alternativă instituțională slabă, unde evaluarea consumatorilor se face doar cu consimțământul acestora. Nu există un mecanism structurat similar comisiilor din Portugalia, iar propunerea de amenajare a spațiilor de consum supravegheat rămâne neclară, fără un buget fixat. În plus, se preconizează aplicarea retroactivă a legii, ceea ce ridică întrebări despre beneficiarii reali ai acesteia.
Implicatii și concluzii
Dezincriminarea propusă în România, în lipsa unei infrastructuri adecvate, poate duce la o creștere a consumului și a problemelor asociate. Experiențele internaționale sugerează că simpla dezincriminare nu asigură automat tratament sau reducerea supradozelor. România își asumă riscuri considerabile prin adoptarea unei măsuri atât de extinse fără un sistem de sprijin solid.
