Deficit bugetar prevăzut pentru 2026
România riscă să încheie anul 2026 cu un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei, depășind cu 20 de miliarde ținta oficială comunicată de Ministerul Finanțelor. Această diferență considerabilă este strâns legată de riscul neîncasării la termen a ultimelor tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că anul 2027 se profilează ca o perioadă de austeritate severă, cu riscuri majore asupra veniturilor populației, pensiilor și salariilor. După valul actual de majorări de TVA, accize și taxe locale, Executivul ar putea fi nevoit să implementeze noi măsuri fiscale dure.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan referitoare la starea economiei au readus în dezbatere o întrebare esențială: care va fi valoarea reală a deficitului la finele lui 2026? Șeful statului a menționat un deficit de 150 de miliarde de lei, depășind ținta oficială de 6,2% din PIB (aproximativ 130,3 miliarde de lei). Analiza datelor relevă o discrepanță de calcul: veniturile estimate la 730 de miliarde de lei și cheltuielile de 860 de miliarde indică o diferență de 130 de miliarde, exact nivelul prognozat de Ministerul Finanțelor.
O componentă esențială a acestei diferențe de 20 de miliarde de lei este reprezentată de granturile europene de peste 4 miliarde de euro din cadrul PNRR. Aceste fonduri sunt strict condiționate de implementarea la timp a reformelor și de îndeplinirea jaloanelor asumate în fața Comisiei Europene. În ipoteza în care sumele amintite nu intră în conturile statului până la data de 31 decembrie, deficitul va escalada dincolo de ținta oficială, apropiindu-se periculos de pragul de 150 de miliarde de lei.
Execuția bugetară la nouă luni arată un deficit de 78,3 miliarde de lei (3,81% din PIB), în scădere față de anul anterior, însă presiunile structurale rămân uriașe. Statul a achitat peste 50 de miliarde de lei numai pentru serviciul datoriei publice, cu aproape 11 miliarde peste nivelul din 2025, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 44% în trimestrul al treilea. Acest fenomen arată că o mare parte din efortul fiscal al cetățenilor și companiilor nu generează investiții sau servicii mai bune, ci finanțează costul împrumuturilor acumulate în trecut, menținând un echilibru bugetar extrem de fragil.
În timp ce în vară se excludea categoric introducerea unor noi taxe, tonul oficial s-a modificat, mutând atenția spre controlul cheltuielilor bugetare. Adrian Negrescu avertizează că statul a epuizat majoritatea instrumentelor fiscale ușoare (TVA, impozite locale și înghețarea salariilor la stat). Pentru 2027, ajustarea bugetară ar putea aduce un pachet dur de măsuri prezentate drept „ajustări fiscale”: înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public, eliminarea facilităților fiscale, noi creșteri de taxe și accize, dar și o restructurare profundă a aparatului administrativ.
O miză critică pentru economia românească o reprezintă menținerea ratingului de țară în categoria recomandată pentru investiții. O eventuală retrogradare în zona „junk” de către agențiile internaționale ar scumpi masiv costurile de împrumut ale statului, presiune care s-ar transmite rapid în economie prin dobânzi mai ridicate la credite pentru populație și companii. În fața acestor constrângeri structurale majore, analiștii avertizează că 2027 va aduce o corecție dureroasă, iar dacă măsurile interne eșuează, reluarea discuțiilor privind un acord extern cu FMI rămâne o variantă plauzibilă.
